Modificări legislative orientate spre dezvoltarea resurselor umane

 

Aplicarea prevederilor din Codul educaţiei, dar şi a unor modificări şi completări la Codul muncii generează un şir de neclarităţi şi divergenţe de opinie în sistemul de edu­caţie din ţara noastră. În context, Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei, în partene­riat cu Ministerul Educaţiei, a organizat, recent, un atelier de lucru pentru preşedinţii consiliilor municipale şi raionale ai FSEŞ şi responsabilii de resurse umane din cadrul structurilor locale de specialitate din domeniul învăţământului.

 

Documentele la care se face re­ferire oferă noi opţiuni atât pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii, în general, cât şi pentru o dezvoltare eficientă a resurselor umane din sistemul de învăţământ. Acest lu­cru este important pentru sistemul de educaţie, dar şi pentru întreaga societate, a apreciat Elena Cernei, viceministră a Educaţiei.

În acelaşi timp, implementarea prevederilor din Codul educaţi­ei presupune un volum de lucru considerabil. Astfel, în prezent, în baza acestui document sunt elabo­rate 42 de regulamente, cinci din­tre care au fost deja aprobate de membrii Colegiului Ministerului Educaţiei.

 

Sistem de învățământ eficient

 

În procesul de racordare la pre­vederile Codului educaţiei sunt antrenate o multitudine de struc­turi. Pe parcurs, apar şi numeroase întrebări şi neclarităţi. Din fericire, pentru tot acest proces a fost pre­văzută o perioadă mai îndelungată de implementare.

În acelaşi timp, Ministerul Edu­caţiei se bucură de susţinere din partea Guvernului, pentru a im­plementa cât mai urgent acest cod. Totodată, au fost iniţiate un şir de parteneriate cu diferite organizaţii şi structuri, iar toate aceste eforturi urmăresc ajustarea standardelor naţionale la cele europene şi cre­area unui sistem educaţional cât mai eficient pentru copii, a subli­niat Elena Cernei.

Un aspect esenţial îl constituie 

metodologia de evaluare a cadrelor didactice şi a celor de conducere. Şi dacă iniţial cerinţele în această privinţă păreau a fi ireale, ulterior, acestea au fost simplificate, pentru a fi mai clare şi realizabile. Acum se preconizează ca, o dată la cinci ani, să se facă o evaluare a cores­punderii gradului didactic care este atribuit profesioniştilor din domeniu.

 

Perfecţionarea mediului educaţional

 

Experţii sunt de părere că me­diul în care activează cadrele di­dactice şi în care sunt instruiţi elevii trebuie să contribuie la efici­entizarea atât a procesului de pre­dare, cât şi a celui de învăţare.

Specialiştii în materie din mai multe state consideră că acest me­diu trebuie perfecţionat, dar nu numai în direcţia dotării excesive cu mijloace tehnice moderne. Or, cartea este cea care trebuie să ră­mână în capul mesei, iar profeso­rul – factorul cel mai important, de aceea, calificarea contează atât de mult.

În prezent, au loc discuţii şi în privinţa grilei de salarizare. Şi dacă anterior se dorea să fie exclus criteriul legat de gradele didactice, acum se propune ca acestea să fie păstrate, iar salariile să devină mai atractive şi să permită atragerea în şcoli a tinerilor specialişti.

„Obiectivul principal este ma­jorarea, şi nu micşorarea salarii­lor. În acelaşi timp, realizarea lui depinde de ritmul de dezvoltare a ţării”, a remarcat Elena Cernei.

 

Protecţia membrilor de sindicat

 

Pentru reprezentanţii sindica­telor este important ca noile pre­vederi legislative să fie aplicate în aşa fel, încât drepturile şi intere­sele membrilor de sindicat să fie afectate cât mai puţin. Principale­le instrumente care pot fi utilizate în acest scop sunt parteneriatul social, precum şi convenţiile şi contractele colective de muncă, a subliniat Ion Bulat, prim-vicepre­şedinte al FSEŞ.

Şi Codul educaţiei, şi Codul muncii au suferit un şir de modifi­cări şi, deși au fost adoptate de le­gislatori, ele nu sunt dogme. Ast­fel, dacă nu sunt modificate chiar azi, acest lucru se poate întâmpla în următorii ani.

Pentru moment, este important să stabilim ce avem de făcut pen­tru ca în condiţiile actuale să pu­tem obţine garanţiile de care este nevoie pentru membrii de sindi­cat, a mai accentuat Ion Bulat.

 

Cunoaşterea şi aplicarea legii

 

La rândul său, Nadejda Lavric, vicepreşedintă a FSEŞ, a preci-zat că în prezent există unele la­cune în ceea ce priveşte cunoaşte-rea şi aplicarea corectă a legisla­ţiei, în special, în gestionarea re­surselor umane. Această situaţie a fost generată atât de aplicarea Codului educaţiei, cât şi de anu­mite modificări operate la Codul muncii.

Cele mai frecvente neclarităţi legate de aplicarea legislaţiei ţin de disponibilizări, angajări, pro­ceduri de lichidare, restructura­re sau absorbţie a instituţiilor de învăţământ. Noile prevederi ale legislaţiei în vigoare generează un şir de situaţii pentru care specia­liştii în resurse umane nu ştiu cum să aplice legea.

Totodată, recent, la Codul muncii au fost operate unele mo­dificări privind convenţiile şi con­tractele colective, modalitatea de încheiere a acestora. „Noi suntem interesaţi ca cei din teritoriu să cunoască unele aspecte legate de parteneriatul social prin prisma sindicalismului”, a subliniat Na­dejda Lavric.

 

Mecanisme de realizare a drepturilor

 

În urma unor recente modifi­cări legislative, partenerii sociali au posibilitate să încheie convenţii colective şi la nivel de municipiu. Or, convenţia colectivă este cel mai eficient mecanism de realizare a dreptului şi intereselor parteneri­lor sociali şi este rezultatul negoci­erilor colective, a menţionat în ca­drul aceluiaşi atelier de lucru Ion Preguza, şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova.

Astfel, în convenţie pot fi stabi­lite drepturi şi garanţii suplimen­tare la cele prevăzute de lege. În acest fel pot fi completate golurile din reglementările legale. Lucrul acesta este încurajat de autorităţile statului, de structurile de control, dar este salutat şi de Organizaţia Internaţională a Muncii.

Pentru aceasta, este necesar să existe comisii tripartite la nivel de teritoriu, inclusiv de municipiu. În şedinţele organizate în cadrul acestor structuri ar fi bine să ajun­gă drept obiect de discuţie toate problemele social-economice din regiune.

O altă prevedere de ultimă oră vizează faptul că acţiunea con­tractului colectiv de muncă se răs­frânge asupra salariaţilor care au avut reprezentanţi la negocierea şi încheierea convenţiilor. Scopul sindicatelor este ca toţi lucrătorii să beneficieze de rezultatele nego­cierilor colective.

 

 

Este important

ca toţi lucrătorii

să beneficieze

de rezultatele

negocierilor

 

Noile prevederi legislative se referă şi la punerea în aplicare a convenţiilor. Astfel, dacă acestea au intrat în vigoare la momentul semnării şi nu al înregistrării, cum era până acum, ele trebuie totuşi remise Ministerului Muncii, Pro­tecţiei Sociale şi Familiei.

Scopul prezentării unui exem­plar al convenţiilor colective la acest minister este ca documen­tele în cauză să ajungă ulterior şi la Inspectoratul de Stat al Muncii. Această structură are misiunea să asigure respectarea prevederilor acestor convenţii, a mai adăugat Ion Preguza.

De menţionat că programul acestui atelier de lucru a inclus chestiuni privind modificările re­cente la Codul muncii şi impactul lor asupra stabilirii relaţiilor de muncă, precum şi implementarea regulamentului cu privire la or­ganizarea şi desfăşurarea concur­sului pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct în in­stituţiile de învăţământ general.

Pe parcursul atelierului, partici­panţii au avut posibilitate să pună întrebări şi să obţină răspunsuri pe marginea problemelor cu care se confruntă la aplicarea noilor pre­vederi legislative. Unele comenta­rii legate de problemele respective vor putea fi urmărite şi în viitoare­le numere ale ziarului „Vocea po­porului”.