La 17 noiembrie curent, Parlamentul a votat în lectura a doua inițiativa legislativă nr. 28 din 11.02.2016, înaintată de deputata Valentina Buliga, care vizează modificarea şi completarea Legii salarizării nr. 847 din 14.02.2002, și anume, completarea art. 12 şi modificarea art.14 din lege, asupra necesității revizuirii cărora sindicatele s-au pronunțat în nenumărate rânduri, adresând-se Guvernului și Parlamentului.
Scopul modificărilor şi completărilor operate la Legea salarizării constau în perfecționarea normelor salariale, diminuarea fenomenului de achitare a salariului „în plic” şi sporirea nivelului de protecţie socială a salariaţilor din sectorul real al economiei naţionale.
Astfel, art. 12 din lege a fost completat cu două aliniate noi (4) şi (5), care stabilesc că cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real servește drept bază pentru diferențierea salariilor de funcție (tarifare) în raport cu calificarea, gradul de pregătire profesională şi competența salariatului, precum şi gradul de răspundere pe care îl implică lucrările (funcțiile) executate şi complexitatea lor. Ulterior, partenerii sociali, de comun acord cu Guvernul, vor conveni asupra mecanismului de implementare a prevederii respective.
Totodată, a fost stipulat expres că în cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real nu se include salariul suplimentar şi alte plăţi de stimulare sau compensare.
De asemenea, noua redacţie a art. 14 din lege prevede stabilirea salariului tarifar pentru I categorie de calificare (salarizare) în sectorul real prin negocieri colective la nivel de ramură în mărime cel puţin egală sau care depășește cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real, iar la nivel de unitate economică din ramurile respective în mărime nu mai mică decât cuantumul stabilit la nivel de ramură.
Concomitent, partenerii sociali (părțile semnatare ale convenției colective la nivel de ramură) au fost învestiți cu dreptul de a dispune aplicarea cuantumului salariului tarifar pentru I categorie de calificare (salarizare) negociat în convenție pentru toţi salariații şi angajatorii din ramură, care aplică sistemul tarifar de salarizare sau doar pentru salariații şi angajatorii care au împuternicit reprezentanții săi să încheie convenția respectivă.
În același context, este de menționat faptul că
unitățile economice care aplică sistemul tarifar de salarizare, însă în care salariații şi angajatorii nu au împuternicit reprezentanții lor să participe la negocierile colective la nivel de ramură sau la nivel de unitate, sunt obligate să stabilească salariul tarifar pentru I categorie de calificare în mărime cel puţin egală sau care depăşeşte cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real.
Astfel, modificarea operată va impulsiona negocierile colective la nivel de ramură şi de unitate, contribuind la sporirea mărimii salariilor, precum şi va contracara practica actuală aplicată de către unii angajatori care stabilesc pentru toţi angajaţii lor salariul de funcţie la nivelul cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, indiferent de pregătirea profesională, competenţa şi de gradul de răspundere pe care îl implică funcţia.