Mecanismele de combatere a muncii „la negru”, declarate ineficiente

Acţiunile întreprinse de Guvern în vederea minimaliză­rii practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru” au fost calificate drept ineficiente de către membrii Comisiei naţionale pentru consultări şi negoci­eri colective. În consecinţă, partenerii sociali au conve­nit ca, în termen de două luni, să fie elaborate noi meca­nisme de combatere a acestui flagel.

 

„Ne îngrijorează situația pe care o avem în prezent în țara noastră. Nu se văd rezultate po­zitive după aplicarea Planului de acțiuni privind minimalizarea practicii de achitare a salarii­lor ”în plic” și a muncii ”la ne­gru”. De aceea, trebuie aplicate metode mai drastice pentru ca atât patronii, cât și angajații, să înţeleagă necesitatea muncii le­gale”, a subliniat Petru Chiriac, vicepreşedinte al Confederaţi­ei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, în cadrul şedinţei a comisiei sus-menţionate.

 

Ponderea muncii la negru

 

La solicitarea vicepreședintelui CNSM, viceministrul Mun­cii, Protecției Sociale și Familiei, Sergiu Sainciuc, a constatat că, în prezent, nimeni nu cunoaş­te care este ponderea muncii „la negru” în ţara noastră. „În acest caz, noi trebuie să facem tot posibilul ca toţi lucrătorii să încheie contracte individuale de muncă. Până la urmă, salariaţii care nu o fac, atunci când ating vârsta de pensionare, vor veni la stat să ceară pensie”, a remarcat viceministrul.

 

Să fie făcute publice informaţiile despre cei care comit astfel de încălcări

 

Vorbitorul a precizat că popu­laţia ocupată este compusă din salariaţi, care au contracte indi­viduale de muncă, şi nesalariaţi, care sunt peste 400 de mii la nu­măr, din rândul cărora fac parte membrii cooperativelor, deţină­torii de patente, întreprinzătorii individuali, fermierii etc.

„Cu părere de rău, în secto­rul formal, care include peste 800 de mii de salariaţi, există şi angajatori care nu sunt oneşti, şi angajaţi fără forme legale de activitate. Aceştia muncesc, dar nu dispun de contract, carnet de muncă sau le au pe toate aces­tea, dar primesc un salariu mi­nim, iar o parte din retribuţie îi este achitată în plic”, a specificat Sergiu Sainciuc.

 

Toţi într-o oală

 

Viceministrul a adăugat că în ultimul timp s-a răspândit prac­tica stabilirii de către angajatorii din sectorul real al economiei a cuantumului minim garantat de 1400 de lei pentru toţi salariaţii, indiferent de nivelul de califi­care şi funcţia ocupată. Nivelul minim de salarizare este prevă­zut pentru munca necalificată, iar pentru specialişti trebuie să existe altă remunerare garanta­tă de unităţile economice.

Sergiu Sainciuc a afirmat că, în acest context, vor trebui in­troduse un şir de modificări ale cerinţelor legislaţiei în vigoare pentru a se reveni la coeficienţii tarifari sau pentru a fi stabilite anumite ierarhii în funcţie de nivelul de calificare. Prin aceste modificări legislative va fi majo­rată şi cota înregistrată a sala­riului achitat angajaţilor şi vor fi minimalizate încălcările comise de unii patroni, a apreciat ofici­alul.

Viceministrul a adăugat că în 2013 au depus la Inspectoratul de Stat al Muncii copii ale sche­melor de încadrare doar 16,6 mii de agenţi economici. Numă­rul de salariaţi incluşi în aceste scheme este de 388 de mii. „Nu toţi angajatorii s-au conformat acestei norme juridice din Co­dul muncii. Numărul respectiv reprezintă circa jumătate din unităţile economice”, a mai re­marcat viceministrul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

 

Mecanismul este ineficient

 

La rândul său, ministrul Fi­nanţelor, Anatol Arapu, a pro­pus ca măsurile întreprinse de Guvern în vederea eliminării muncii „la negru” şi a salariilor „în plic” să fie apreciate drept in­suficiente. „Avem o hotărâre de Guvern din 2011, nefuncțională, și un mecanism ineficient. Pro­pun să stabilim un termen în care fiecare parte a dialogului social să vină cu propuneri su­plimentare, care ne-ar ajuta să rezolvăm această problemă”, a menţionat Anatol Arapu.

Ministrul a constatat că în prezent bugetul de stat nu mai este în stare să suporte toate plă­ţile îndreptate spre instituţiile fi­nanţate din bugetul asigurărilor sociale şi cel al asistenţei de să­nătate obligatorii. Fără ajutorul sindicatelor şi al patronatelor problema nu poate fi rezolvată. Totodată, cât timp nu va exista presiune din partea salariaţilor asupra patronului, ca acesta să indice tot salariul în documente, numai prin presiunile din par­tea statului, nu poate fi elimina­tă problema, a accentuat Anatol Arapu.

Ministru Finanţelor a mai propus ca partenerii sociali să analizeze situaţia existentă şi să convină asupra unei ramuri a economiei în care este cea mai mare cotă a muncii la negru. Aceasta ar putea fi construcţii­le, în care fenomenul este foar­te răspândit, transporturile sau altă ramură. „Ştim cu toţii că acest fenomen este răspândit în toată ţara. Noi putem să venim cu propuneri concrete de com­batere a flagelului, ar trebui să fie măsuri direcţionate, nu gene­rale”, a subliniat Anatol Arapu.

 

Guvernul vs. agenţii economici

 

În context, preşedintele Con­federaţiei Naţionale a Patrona­tului din Moldova, Leonid Ce­rescu, a apreciat că partenerii sociali trebuie să-şi consolideze eforturile, să întreprindă acţiuni conjugate pentru a combate acest fla­gel. În caz contrar, bugetul de stat nu-şi va putea onora anumite plăţi.

 

 

Leonid Cerescu s-a referit şi la lip­sa de reacţie din partea Guvernului la unele propuneri ale patronatelor de îmbunătăţire a condiţiilor de acti­vitate ale agenţilor economici.

„De vreme ce acest lucru nu se întâmplă, reacţia agenţilor eco­nomici este adecvată poziţiei factorilor de decizie. Este nece­sară o schimbare de atitudine”, a conchis Leonid Cerescu.

Directorul executiv al Uniu­nii Transportatorilor şi Druma­rilor, Eugen Daţco, a menţionat, în cadrul aceleiaşi şedinţe, că sa­lariul minim achitat în ramura transporturilor, de 1400 de lei, îl primesc 85-90 la sută dintre angajaţi.

Pornind de la aceasta, Eugen Daţco şi-a exprimat nedumeri­rea faţă de faptul că, potrivit sta­tisticilor oficiale, salariul mediu în această ramură este de 4000 de lei lunar.

 

Dura lex, sed lex

 

Preşedintele Federaţiei Sin­dicatelor Angajaţilor din Servi­ciile Publice „SindASP”, Vlad Canţîr, a apreciat că munca ne­declarată este o practică de când lumea, care este parte a unui fenomen global înrădăcinat şi în ţara noastră, numit corupţie. Vlad Canţîr a sugerat ca, în com­baterea acestei practici, accentul să fie pus pe impact, iar în acest scop să fie efectuate controale şi să fie făcute publice informaţiile despre cei care comit încălcări­le respective. Concomitent, să fie înăsprite şi pedepsele, astfel încât acestea să ajungă până la desfiinţarea unităţilor care pro­movează munca „la negru” şi sa­lariile „în plic”.

În încheiere, vicepremierul Tatiana Potîng, preşedinta Co­misiei pentru consultări şi nego­cieri colective, a cerut ca, în termen de două luni, să fie elabora­te propuneri de îmbunătăţire a Planului de acţiuni privind mini­malizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi a muncii „la negru”. „Noi am elaborat anteri­or un plan de acţiuni. În urma implementării acestuia, am constatat că nu sunt suficiente măsurile întreprinse. Haideţi să revedem acest plan şi să venim cu alte activităţi, să modificăm acest document şi să stabilim cum se poate rezolva problema”, a menţionat Tatiana Potîng.