Elena Butucel, preşedinta comitetului sindical al Direcţiei cultură a municipiului Chişinău susţine că bibliotecarii din municipiul Chişinău s-ar părea că au condiţii bune de muncă, dar activează în prezenţa unor factori nocivi.
„Bibliotecarii membri de sindicat lucrează în baza Convenţiei colective la nivel de ramură. Care sunt beneficiile? Convenţia prevede suplimentar încă patru zile la concediul anual plătit pentru condiţii nocive de muncă. Celor care lucrează în şcolile de artă, dar şi bibliotecarilor care activează cu program nelimitat la sărbători, li se adaugă şapte zile la concediul anual plătit. Totodată, ei beneficiază şi de consultaţie juridică gratuită. Salariul mediu, cu adaosuri pentru vechimea în muncă, este de circa 1700 de lei. Sunt angajați care au lefuri de circa trei mii lei. Oricum, e un salariu mic pentru un trai decent”, a menţionat Elena Butucel.
Deşi angajaţii bibliotecilor respective au condiţii foarte bune de muncă, există factori nocivi care pot cauza aşa-numitele boli profesionale. „Plumbul, care se conţine în literele tipărite din cărţi, ziare, reviste, umiditatea își lasă amprenta asupra stării de sănătate. Totodată, bibliotecarii se află în contact direct şi cu oameni bolnavi. Foarte mulţi boschetari vizitează bibliotecile. Chiar dacă nu sunt alcoolizaţi, ei au un aspect fizic care lasă de dorit, sunt murdari, astfel fiind purtători de infecţii. Pe de altă parte, oamenii străzii care vizitează bibliotecile sunt cultivaţi şi îşi cunosc foarte bine drepturile, practic, nu le poţi face nici o observaţie”.
Din cauza salariilor mici, oamenii pleacă din sistem
Elena Butucel, care exercită şi funcţia de director-adjunct al Bibliotecii Municipale „B. P. Hasdeu”, afirmă că o problemă majoră este lipsa cadrelor. „Din cauza salariilor mici, avem foarte mulţi tineri care se angajează la bibliotecă, dar nu rezistă prea mult timp cu un salariu de doar 1700 de lei. De aceea, mulţi tineri bibliotecari activează o lună sau două, foarte puţini rămân în bibliotecă cel mult cinci ani. O bună parte dintre ei pleacă peste hotare”, afirmă Elena Butucel.
Sursa citată recunoaşte că tinerii bibliotecari acceptă cu greu să devină
membri de sindicat. „Ei nu prea văd cu ce ar putea să îşi îmbunătăţească viaţa, nu cunosc activităţile sindicatelor. Probabil, nu sunt bine informaţi şi nu ştiu cât timp vor mai lucra în biblioteci, cunoscând că salariul din acest sistem este mic. Încercăm să îi atragem prin diferite competiții sportive, activităţi de sărbători, unde pot să-şi manifeste diferite abilităţi, le organizăm excursii la diferite cetăţi şi mănăstiri. În ajun de Revelion 2016, la Biblioteca „B. P. Hasdeu” a avut loc „Bibliooscar”, o manifestare culturală şi de divertisment, unde un juriu a ales, de exemplu, „Cea mai elegantă bibliotecară”, „Cel mai bun orator”.
Elena Butucel susţine că unul dintre cinci bibliotecari suferă de bronşite cronice sau alergii, pentru că activează în condiţii nocive de muncă. „Tratamentul acestor boli este costisitor. Foarte puţini dintre ei merg să îşi întremeze sănătatea la un sanatoriu. La Direcţia cultură sunt înregistrați 960 de membri de sindicat, pentru care sunt distribuite anual doar patru-cinci bilete de tratament la sanatoriu. Fiind membru de sindicat, beneficiarul biletului de tratament achită doar 20% din preţul acestuia. Specialişti ai Centrului de Sănătate Publică Chişinău au constatat că în sălile bibliotecilor unde sunt calculatoare este un grad sporit de radiaţie. Anterior, angajaţii bibliotecilor primeau 140 de lei adaos pentru activitate în condiţii nocive de muncă, dar plata acestui adaos a fost sistată în mai 2015, pentru că Direcţia sănătate ne-a spus că fosta administraţie nu a efectuat corect evaluarea spaţiilor. O nouă evaluare a spaţiilor am efectuat deja în câteva filiale ale Bibliotecii „B. P. Hasdeu”, sperăm că în curând bibliotecarii vor putea primi acest supliment la salariu”.
Deşi unii membri de sindicat beneficiază de ajutoare materiale de 200-500 de lei pentru tratament, aceasta nu este suficient. „Totodată, unii membri de sindicat sunt nemulţumiţi de faptul că, deşi achită prime de asigurări obligatorii de asistenţă medicală, serviciile medicale uneori lasă de dorit. Dacă salariul unui bibliotecar s-ar majora cel puţin până la minimul de existenţă, care la ora actuală constituie circa 1900 de lei, ar fi un pas înainte. Din păcate, alte adaosuri la salariile bibliotecarilor nu putem aloca, pentru că legislaţia în vigoare nu permite acest lucru. Bibliotecile nu oferă servicii cu plată, ca să se poată adăuga nişte prime angajaţilor. Ne doare acest lucru, pentru că unii bibliotecari au lucrat o viaţă în biblioteci, au contribuit la ridicarea nivelului de cultură al populației. Mai toți demnitarii de stat au trecut şi au crescut prin bibliotecă, dar au uitat de asta”, a constatat cu tristețe Elena Butucel.
Margareta Cebotari, bibliotecară la Biblioteca municipală „B. P. Hasdeu”, a spus că mamele, fiind membre de sindicat, pot procura bilete de odihnă la taberele pentru copii, achitând doar 20 la sută din preţ. „Sindicatele reprezintă o forţă care uneşte toţi angajaţii într-o echipă”, a accentuat Margareta Cebotari.
