Мai puţine întreprinderi înregistrate, mai puţine locuri de muncă

Foto: vocea.md

Guvernarea ţine întruna să ne convin­gă că ţara a ieşit din criză. Este adevărat că nu prea-i reuşeşte, întrucât populația nu simte efectele creşterii economice. Dar dacă e să stăm strâmb şi să judecăm drept, oare chiar este nimerit a spune că avem creştere economică, în condiţiile în care numărul întreprinderilor înregistra­te anual în timpul de la urmă nu că nu se ridică la nivelul de până la izbucnirea cri­zei mondiale, ci, mai grav, nici la cota de acum opt ani?

Astfel, potrivit datelor Camerei Înregis­trării de Stat, anul trecut, în ţara noastră s-au înregistrat doar 6231 de întreprin­deri. Adică, în Republica Moldova şi-au început activitatea cu 2165 de agenţi eco­nomici mai puţin decât în 2006, când nici nu adia a criză mondială. Iar dacă este să ne raportăm la 2007, când activitatea de pornire a afacerilor în ţara noastră a atins apogeul, înregistrându-se tocmai 11.480 de întreprinderi, atunci anul trecut numă­rul agenţilor economici care au apărut a scăzut de aproape două ori!

Scade numărul întreprinderilor înregistrate, creşte cifra agenţilor economici desfiinţaţi

Mai rău, în timp ce numărul întreprin­derilor pornite cunoaşte o tendinţă pro­nunţată de descreştere, conform datelor Camerei Înregistrării de Stat, cifra celor radiate de către instituţia respectivă, adi­că a agenţilor economici care şi-au încetat activitatea, a fost în creştere, ridicându-se anul trecut la 2808 unităţi. De unde re­zultă că aproape fiecare a doua – a treia întreprindere înregistrată se închide. În consecinţă, numărul întreprinderilor radi­ate a crescut anul trecut cu aproape 1000 de unităţi în comparaţie cu 2006.

Pentru o statistică mai amplă, voi pre­ciza că, potrivit celor mai recente cifre ale Camerei Înregistrării de Stat, în econo­mia naţională activează peste 164,5 mii de întreprinderi, mai bine de jumătate dintre care reprezintă societăţi cu respon­sabilitate limitată (SRL), 40 la sută sunt întreprinderi individuale, 3 % constituie societăţi pe acţiuni, doi la sută sunt coo­perative, iar restul, întreprinderi de stat şi municipale, organizaţii necomerciale şi altele.

Doar o pondere mică, nici 20 la sută, mai exact, 17% dintre agenţii economici din ţară activează în ramurile producătoa­re, precum industria şi agricultura, ceea ce denotă un grad scăzut de producere a bunurilor de către economia naţională. Cei mai mulţi agenţi economici din ţară, 54 la sută, adică mai bine de jumătate din numărul întreprinderilor care funcţionea­ză în Republica Moldova, fac comerţ, cu amănuntul sau angro, comercializând cu precădere mărfuri de import. Este o sta­tistică tristă care dezvăluie becisnicia eco­nomiei noastre.

Străinii investesc mai puţin în afacerile din Moldova

Mai grav, scade şi numărul întreprin­derilor cu capital străin care activează în ţara noastră. Bunăoară, dacă în anul 2006 învestitorii de peste hotare, conform da­telor Camerei Înregistrării de Stat, au deschis peste 720 de întreprinderi, inves­tind aproape 400 de milioane de lei, apoi, potrivit celor mai recente cifre, în 2012 au fost înregistrate doar 583 de întreprin­deri, cu un volum de investiţii mai mic de 240 de milioane de lei. Adică, în ultimii opt ani cifra întreprinderilor cu capital străin în ţara noastră s-a micşorat cu 240 de unităţi, iar volumul investiţiilor din afara ţării s-a diminuat cu aproape 140 de milioane de lei. La momentul de faţă, cele mai multe întreprinderi străine care funcţionează în economia noastră aparţin oamenilor de afaceri din România, peste 1380 de unităţi, însă după capitalul inves­tit „campioni” sunt antreprenorii din Ita­lia, cu aproape un miliard de lei.

Care sunt factorii ce stăvilesc avântul economic ce ar trebuie să se manifeste printr-o tendinţă de extindere a afacerilor în ţara noastră? Ultimul studiu al Insti­tutului Naţional de Cercetări Economice vorbeşte că aproape jumătate dintre re­prezentanţii mediului de afaceri din Mol­dova susţin că în ultimii doi ani condiţi­ile de pornire şi derulare a businessului în ţara noastră s-au înrăutăţit. A devenit mult mai dificil să obţii surse de finanţa­re pentru începerea unei afaceri şi pentru lărgirea acesteia. În afară de acest impe­diment, atât antreprenorii noştri, cât şi cei de peste hotare, acuză degradarea in­frastructurii, starea proastă a drumurilor auto, legile şi actele normative care regle­mentează activitatea de antreprenor au devenit mai ostile faţă de mediul de afa­ceri din ţară. Totodată, ei indică drept una dintre cele mai mari ameninţări sistemul judiciar defectuos, corupt.

În ultimii opt ani, s-au lichidat aproape 100 de mii de locuri de muncă

Micşorarea numărului de întreprin­deri înregistrate anual şi creşterea cifrei celor care sunt radiate a lovit rău în forţa de muncă a ţării. Drept confirmare vine faptul că în aceşti opt ani populaţia ocupa­tă a ţării, adică numărul persoanelor din ţara noastră care au un loc de muncă, s-a micşorat cu aproape 100 de mii! Adică, de la 1 mln. 271 de mii de persoane, în 2006, până la 1 mln. 172,7 mii de persoane, anul trecut. Rata de ocupare a populaţiei apte de muncă a scăzut de la 43,4%, acum opt ani, până la 39,3 la sută, anul trecut. Doar în agricultură numărul salariaţilor s-a micşorat în răstimpul dat cu mai bine de 4 la sută, în timp ce în industrie cifra an­gajaţilor a scăzut de la 12,6 la 12,1%.

În schimb, din cauza condiţiilor vitre­ge de pornire şi derulare a afacerilor din ţară, în această perioadă, a crescut sim­ţitor numărul persoanelor care lucrează în sectorul informal. Astfel, dacă, acum opt ani, cifra persoanelor care activau în economia subterană a ţării era de doar 10,7 la sută, conform datelor statistice oficiale, apoi în 2013 numărul persoane­lor ocupate în sectorul informal a crescut până la aproape 14 la sută, iar datele neofi­ciale dă un număr de două ori mai mare.

Desigur, închiderea pe un cap a între­prinderilor din ţară nu poate să nu provoa­ce o extindere a şomajului, care anul tre­cut a atins una dintre cele mai înalte cote, mai bine de 5 la sută, faţă de nici 4 la sută în 2008. Numărul oamenilor rămaşi fără loc de muncă a fost anul trecut de peste 63 de mii de persoane, faţă de aproape 48 de mii de şomeri înainte de începerea crizei globale. În timp ce exodul moldovenilor la muncă peste hotare s-a extins, după date­le statistice oficiale până la aproape 327,5 mii de persoane, adică cu încă câteva mii de năpăstuiţi ai sorţii, care au apucat dru­murile vitregiei pentru a-şi asigură o sursă de existenţă pentru sine şi pentru familiile lor. Astfel încât doar creşterea număru­lui de întreprinderi înregistrate în ţară şi încetinirea ritmului de închidere a celor existente ar putea opri plecarea masivă în străinătate a locuitorilor ţării noastre.