Datele preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor 2024 scot în evidență o realitate îngrijorătoare pentru economia Republicii Moldova: doar 44,3% dintre persoanele de peste 15 ani sunt active pe piața muncii, adică lucrează sau sunt în căutarea unui loc de muncă. Cu alte cuvinte, mai mult de jumătate dintre moldoveni nu sunt implicați deloc în activități economice, ceea ce accentuează presiunea pe sistemul social și pe forța de muncă activă, tot mai îmbătrânită.
Diferențele de participare economică sunt vizibile între sexe. Bărbații sunt mai activi pe piața muncii – 49,8%, în timp ce doar 39,7% dintre femei lucrează sau caută un job. O altă tendință relevantă este legată de statutul marital: persoanele căsătorite sunt semnificativ mai prezente în activități economice, cu o rată care depășește 51%. De asemenea, locuitorii din mediul urban sunt mai implicați pe piața muncii decât cei din zonele rurale, unde oportunitățile economice sunt tot mai limitate.
Datele BNS arată și diferențe importante între grupurile etnice. Cetățenii care s-au declarat români au cea mai înaltă rată de participare economică, de 52,5%. Aceștia sunt urmați de cei care se consideră moldoveni „indubitabili” (44,3%), bulgari (43,2%) și ruși (42,7%). La polul opus se află comunitatea romă, unde doar 22,3% dintre persoane sunt active economic, un indicator care accentuează vulnerabilitățile sociale existente.
Locuitorii din mediul urban sunt mai implicați pe piața muncii decât cei din zonele rurale
Analiza teritorială arată că doar câteva unități administrativ-teritoriale depășesc media pe țară. Municipiul Chișinău conduce detașat, cu o rată de participare de 56,1%, urmat de Bălți, cu 50,5%, și raioanele Ialoveni, Criuleni și Strășeni. În schimb, în 31 de raioane indicatorul se situează sub media națională. Cele mai scăzute valori se regăsesc în Briceni (28,5%), Nisporeni (32,6%) și Dondușeni (33,6%), zone caracterizate și prin cel mai accentuat nivel de îmbătrânire demografică, un factor care limitează disponibilitatea forței de muncă.
Directorul general al Biroului Național de Statistică, Oleg Cara, a subliniat importanța acestor rezultate pentru mediul academic și pentru autoritățile publice, care pot utiliza datele pentru a formula politici și strategii orientate spre dezvoltare economică și creșterea nivelului de trai. Potrivit lui, recensământul oferă o imagine detaliată asupra dinamicii sociale și economice a țării, reprezentând un instrument esențial pentru luarea deciziilor la nivel național și local.
