Lucrătorii moldoveni, departe de condiţiile unei munci decente

Definită de comunitatea internaţională drept muncă productivă, desfăşurată în condiţii de libertate, egali­tate, securitate şi demnitate umană, noţiunea de muncă decentă este de multe ori subapreciată, trecută cu ve­derea, dar şi un obiect al ex­ploatării. Dovadă servesc sta­tisticile privind orele lucrate peste program, accidentele de muncă şi îmbolnăvirile profesionale, folosirea mun­cii forţate, precum şi remu­nerarea inadecvată.

Aceste concluzii au fost trase, miercuri, de partici­panţii la întrunirea organiza­tă tradiţional de Confedera­ţia Naţională a Sindicatelor din Moldova, cu ocazia Zilei Mondiale a Muncii Decente, care  în acest an are generi­cul „Stop îmbogăţirii prin ex­ploatarea salariaţilor!”.

„Sindicatele, în calitatea lor de reprezentanţi ai salari­aţilor, au militat întotdeauna pentru o muncă decentă sub toate aspectele. Acestea se referă la condiţii bune de ac­tivitate, asigurarea securită­ţii şi igienei muncii, un nivel de salarizare suficient pentru a satisface cerinţele materia­le ale lucrătorului şi familiei sale”, a menţionat, în cadrul întrunirii respective, Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM.

În această activitate, sindi­catele nu întotdeauna au gă­sit susţinere din partea par­tenerilor săi de dialog social şi este regretabil faptul că, de multe ori, poziţiile celor trei nu au avut puncte de tangen­ţă. Astfel, munca desfăşurată de lucrătorii moldoveni nu poate fi considerată nici pe departe ca fiind decentă, de vreme ce mai există situaţii când omul muncii este ex­ploatat şi umilit, a concluzi­onat Petru Chiriac.

Este o ruşine pentru statul nostru că nivelul de remunerare nu le asigură salariaţilor un trai decent

Conducerea statului are datoria să le asi­gure propriilor cetăţeni, în corespundere cu prevederile Constituţiei, o viaţă decentă, lu­cru care poate fi realizat printr-o muncă de­centă, a declarat în context Dumitru Stăvilă, directorul Inspectoratului de Stat al Muncii. Munca întotdeauna trebuie să fie protejată, în centrul atenției fiind sănătatea şi viața lu­crătorilor, a accentuat demnitarul.

Pentru aceasta, conducerea statului adu­ce legislaţia naţională în conformitate cu ac­tele de drept internaţional la care ţara noas­tră este parte.

Pe această cale a fost constituit anterior şi Inspectoratul de Stat al Muncii, care are me­nirea de a supraveghea modul în care este respectată legislaţia muncii şi, în special, normele de securitate şi sănătate în muncă la toate unităţile din ţara noastră, a precizat Dumitru Stăvilă.

Cătălina Doru, şefă-adjunct a Direcţi­ei raporturi de muncă şi parteneriat social de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, a remarcat că, în ţările cu eco­nomie avansată, munca reprezintă nu atât o modalitate de câştigare a existenţei, cât o posibilitate de manifestare şi realizare a personalităţii în plan social.

„Sperăm că prin promovarea principiilor unei munci decente, prin adoptarea unui model de dezvoltare care va îmbina com­petitivitatea economică şi echitatea socială, Republica Moldova va deveni o ţară în care munca va reprezenta pentru salariaţi nu atât un mijloc de supravieţuire, cât o posibilitate de a se afirma plenar şi a se bucura de apre­cierea celor din jur”, a menţionat Cătălina Doru.

La rândul său, Mihail Cotorobai, Avocatul Poporului din Republica Moldova, a apreciat că dreptul la muncă este unul fundamental. Totodată, din 1999, acesta a devenit şi mai important, deoarece oamenii au conştienti­zat că este necesar să muncească în condiţii de demnitate personală şi socială.

De cealaltă parte, reprezentanţii sindica­telor au evidenţiat faptul că, din păcate, unii dintre lucrătorii moldoveni, în particular ti­nerii, optează de cele mai multe ori pentru un salariu mai mare. Munca decentă este pentru ei doar încă una dintre noţiuni şi, de aceea, nu acordă atenţie unor elemente cum sunt condiţiile de muncă sigure, legale, ino­fensive pentru sănătate.

Pentru un salariu mare, unii angajați sunt de acord să muncească nonstop

În opinia sindicaliştilor, această stare de lucruri este generată de situaţia social-eco­nomică precară în care se află ţara noastră şi de oportunităţile limitate pentru mulţi oa­meni de angajare în câmpul muncii, dar şi cu salarii mici.

În consecinţă, reprezentanţii sindicatelor au anunţat că obiectivul principal al CNSM pentru 2016 va fi egalarea salariului minim pe ţară cu minimul de existenţă. Totodată, ei vor insista asupra stabilirii pe viitor a sala­riului minim în funcţie de cel mediu pe ţară.

Anul trecut, în urma negocierilor purtate de sindicalişti cu structurile statului, salariul minim a fost majorat până la 1000 de lei, ceea ce constituie 20 la sută din cel mediu pe ţară şi 59 la sută din valoarea minimului de existenţă.

În majoritatea ţărilor europene, salariul minim este echivalent cu 50-60 la sută din salariul mediu.