Activitatea profesională atrage după sine diverse riscuri, de multe dintre care salariatul nici nu-și dă seama până nu se confruntă personal cu o anumită problemă de sănătate. Datorită dezvoltării tehnologiilor informaționale, omul face prea puțină mișcare în ultimul timp și o bună parte din ziua de muncă stă așezat pe scaun în fața calculatorului.
La prima vedere, pare că e confortabil, acesta aflându-se la adăpost, departe de capriciile vremii. Totodată, statul prea mult pe scaun, poziția incorectă de lucru pot constitui motivul mai multor maladii cu care salariatul luptă întreaga viață.
Pentru a-l preveni pe angajat de riscurile la care se expune, Federația Sindicatelor din Comunicații, în comun cu Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, a editat, recent, o lucrare foarte utilă pentru toată lumea, chiar și pentru cei care încă nu au atins majoratul, dar sunt atrași de „magnetul” numit calculator: „Ghid privind respectarea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă la lucrul cu monitoarele”, semnat de Grigore Friptuleac și Victor Meșina, profesori universitari, doctori în medicină.
De gravitatea situației și-a dat seama și Guvernul, care a adoptat hotărârea nr. 819 din 1 iulie 2016, „Cerințe minime de securitate și sănătate în muncă pentru lucrul la monitor, în vigoare de la începutul anului 2017”.
„Lucrarea dată este elaborată în conformitate cu prevederile normelor igienice de protecție a muncii salariaților care utilizează terminalele video în activitate. Ghidul este recomandat atât salariaților, cât și angajatorilor, pentru menținerea stării bune a sănătății tuturor celor implicați în activitatea cu terminalele video”, a explicat Ion Pîrgaru, președintele FSCM.
O lucrare extrem de necesară
Timpul și spațiul nu ne permite să povestim pe larg despre această lucrare inedită, vă oferim doar câteva crâmpeie din Ghid.
…În orice activitate profesională, sunt pericole care pot afecta persoane, proprietăți, procese. Ele pot determina accidente, îmbolnăviri, pierderi de producție, deteriorări ale echipamentelor. Angajatorul trebuie să acorde o atenție mai mare persoanelor care pot fi mai grav afectate de factorii de risc, cum sunt femeile gravide, angajații tineri sau lucrătorii cu dizabilități…
În cazul lucrului la monitor pot apărea un șir de consecințe pentru sănătate. Operatorii la monitorul calculatorului se plâng deseori de disconfort ocular. Munca îndelungată la calculator contribuie la creșterea gradului de oboseală. La aceste persoane apare frecvent sindromul vederii afectate de calculator, care se manifestă prin acuze ca „nisip în ochi”, lăcrimare, vedere în ceață, migrene, senzație de înțepături, amețeli. O mare parte dintre salariați se confruntă cu problema de disfuncționalitate vizuală. Aceasta se consideră boală profesională care nu este o infec-ție, deși ochii pot fi roșii și cu manifestări de dificultăți de a distinge detalii.
Disconfortul poate să apară și din cauza calității imaginii monitorului. Cauza disconfortului ocular este, de regulă, lumina albastră.
Totodată, pot apărea probleme de sănătate și din alte motive. Are importanță dacă monitorul este amplasat prea aproape, adică se află la o distanță mai mică de 50 cm de ochi. E importantă și poziționarea lui la același nivel cu ochii.
Ignorantia non est argumentum
În plus, dacă operatorul, lucrând la calculator, nu se ridică de pe scaun perioade foarte îndelungate de timp, el riscă să facă o boală periculoasă, numită tromboză. În timpul lucrului pe șezute în fața monitorului, în venele de la picioare se poate dezvolta un tromb care poate crește până la dimensiuni mari și periculoase. În timp, cheagul se desprinde și poate ajunge la plămâni. La început se simte o durere în piept la înghițire. După zece zile, durerile pot dispărea, dar survin dificultăți respiratorii.
Lucrul îndelungat la calculator afectează, din păcate, și psihicul. În acest sens, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Chiba din Japonia au ajuns la concluzia că sunt suficiente doar cinci ore pe zi în fața monitorului pentru ca riscul apariției depresiei și insomniilor să crească. Poate apărea dependența de internet, care poate fi considerată ca boală psihică, avertizează autorii Ghidului.
Lucrul prea îndelungat la calculator, evident, se face într-o poziție așezat pe scaun, ceea ce reduce circulația sângelui către mușchi, tendoane sau ligamente. De aceea, după câteva ore de lucru la computer, operatorul simte dureri în zona spatelui, a gâtului, a umerilor. La aceste dureri contribuie, de asemenea, postura necorespunzătoare.
Poziția incorectă și lipsa mișcării pot afecta serios coloana vertebrală. Lungul drum spre durere începe întotdeauna cu un ușor disconfort, dar în timp continuă cu presiuni cervicale, lombare, scolioze sau hernii de disc, ne atenționează Ghidul.
În documentele Organizației Internaționale a Muncii se acordă o atenție mare ergonomiei, care constă în aplicarea științelor biologice, umane, în corelație cu științele tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciprocă optimă între om și munca sa. Acest lucru aduce rezultate măsurabile în indicii de eficiență și buna stare de sănătate a lucrătorului.