Foto: vocea.md
Toată lumea ştie că suntem cea mai săracă ţară din Europa. E o simplă constatare care nu ne face cinste, dar care nici nu poate servi drept justificare atunci când vorbim despre sumele mizere alocate educaţiei, în ultimă instanţă, în viitorul acestei ţări.
Faptul că de pe băncile şcolilor noastre ies şi copii înzestraţi, bine pregătiţi, care fac faţă celor mai severe rigori şi care studiază la universităţi foarte bine cotate din Occident, adesea cu burse câştigate, nu este un merit al sistemului nostru de învăţământ. În mare parte, este meritul profesorilor noştri care muncesc din greu pe bani puţini şi dau dovadă de spirit de sacrificiu. În fine, este vorba şi de talente veritabile, îi am în vedere pe copiii noştri (aceştia, adesea, sunt mai buni decât cei de afară, cu condiţii excelente de studii), care până la urmă răzbat, în pofida condiţiilor precare şi a lipsurilor.
Ne-am aflat recent într-o vizită în raionul Hânceşti, discutând cu pedagogi, cu oameni responsabili de situaţia din domeniu. Am încercat să aflăm care sunt problemele cu care se confruntă lucrătorii din învățământ şi pe care încearcă să le rezolve, în măsura competenţelor şi a posibilităţilor, sindicatele din branşă. Am avut-o în calitate de ghid pe doamna Ana Cimpoieşu, preşedintele Consiliului raional Hânceşti al Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei (SEȘ).
Dânsa ne-a relevat că de fiecare dată sunt foarte deschiși spre colaborare, conlucrează cu șefa Direcției învățământ, cu alţi responsabili din cadrul Consiliului raional. „Ne străduim să rezolvăm problemele pe cale amiabilă. Prin negocieri, conlucrare, colaborare, am obținut ca toate cadrele care au fost concediate conform reducerii numărului de personal să primească indemnizații. După aceea i se înmânează persoanei ordinul de concediere. Prima lună, omul primește salariul mediu săptămânal înmulțit cu anii de muncă pe care i-a desfășurat. Pentru a doua lună, i se acordă salariul mediu lunar, iar pentru a treia lună, dacă s-a înregistrat la agenția teritorială de ocupare a forței de muncă și nu a fost plasat în câmpul muncii, i se menține salariul mediu lunar. Ba mai mult, au fost reduse cadre auxiliare și tehnice. Pedagogii au fost plasați în câmpul muncii în școlile de circumscripție. Au rămas fără lucru doar pensionarii, fiindcă atingerea vârstei de pensionare este temei de desfacere a contractului de muncă. Vreau să zic că am avut o conlucrare bună, înțelegere din partea Direcției învățământ, atunci când a fost modificat articolul 301 și a apărut litera C în Legea salarizării”, a afirmat Ana Cimpoieşu.
 |
Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în Republica Moldova se alocă pentru învăţământ 9% din PIB |
Preşedinta Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei din Hânceşti a mai spus că, în majoritatea raioanelor din țară, pensionarii erau concediați cu hurta, pentru ca apoi să fie primiți cu contract individual de muncă pe o perioadă determinată de timp. În aceste condiţii, însă, angajatul era lipsit completamente de indemnizații la concediu, de salariu pentru luna august. În caz de boală, nu se puteau bucura de concediu medical complet.
La Hânceşti, nu s-a întâmplat acest lucru, grație colaborării eficiente cu Direcția învăţământ. Oamenii care au atins vârsta de pensionare și în locul lor nu a venit un tânăr specialist lucrează fără să-i fi fost întrerupt contractul individual de muncă. Este un avantaj al conlucrării dintre sindicatul de ramură şi Direcţia raională învăţământ.
Tinerii specialiști trebuie susținuți
Sindicatul de ramură acordă o mare atenţie pedagogilor tineri, mulţi dintre care acum stau ca frunza pe apă şi chibzuiesc încotro s-o apuce. Ana Cimpoieşu ne explică că, atâta timp cât bugetul școlii era în gestiunea primăriei, conform Hotărârii de Guvern nr. 542 din 3 mai 2002, administrația publică locală avea grijă de tinerii specialiști. Nu e vorba de indemnizațiile care vin de la Ministerul Educației, ci de înlesniri sociale – chiria o plătea primăria, se dădea un metru cub de lemne și o tonă de cărbune, precum și se plătea consumul de 30 de kilovați de energie electrică.
„Aceste indemnizații au rămas acum în aer. În legislație e scris că administrația publică locală trebuie să se ocupe de acest lucru, dar bugetul școlii este în gestiunea Direcției învățământ sau şcoala este la autogestiune. Avem 13 licee care sunt la autogestiune. Direcția învățământ a avut grijă de tinerii specialiști. Şase luni le-au fost plătite aceste înlesniri sociale, cu toate că în legislație scria altceva”, ne-a spus Ana Cimpoieşu.
Foto: vocea.md
Dânsa a adăugat că Dumitru Ivanov, preşedintele Sindicatului Educaţiei şi Ştiinţei din cadrul CNSM, a publicat în ziarul „Lumina” un apel către ministerele Muncii, Finanţelor, Educației, pentru a rezolva cumva această problemă, solicitând crearea unui cadru legal strict care să indice cine are grijă de tinerii specialiști. Răspunsurile sunt evazive și nu se știe cum vor fi ajutați mai departe în primii trei ani de activitate tinerii specialişti. Dacă îl susții trei ani, el își întemeiază o familie, prinde rădăcini și rămâne la locul de muncă la ţară, acolo unde e stringentă nevoie de oameni inimoşi în învăţământ.
Trebuie să ridicăm prestigiul profesiei
Ana Cimpoieşu ne-a dezvăluit că se ocupă acum de o problemă importantă, chiar dureroasă. Ne-a arătat sesizarea pe care a înaintat-o Ministerului Muncii, al Finanțelor și conducerii CNSM. Esenţa sesizării o constituie sporul pentru munca în condiții nefavorabile. „Legea salarizării scrie foarte concret că acest spor Ana Cimpoieşu, preşedintele Consiliului raional Hânceşti al SEŞAna Cimpoieşu discută cu profesorii despre problemele din învățământ trebuie să fie nu mai mic de 25% din salariul minim pe țară, care este de 600 de lei, din 2009. Dar sporul pentru munca în condiții nefavorabile se plătește din 400 de lei, cum era în 2004. Am încercat să rezolv problema la nivel de raion. Atunci când în instituții s-a format comisia de atestare a locurilor de muncă, în care sunt prezenți președinții comitetelor sindicale, înainte de acest lucru, am avut ședința în plen a Consiliului Raional, la care au fost invitați toți liderii sindicali din grădinițe și școli și am vorbit despre faptul ca aceste sporuri să fie majorate conform Legii salarizării, conform Hotărârii de Guvern 1335 din 2002, constituind cel puțin 25% din 600 de lei. Sporul nu a fost acceptat de Direcția finanțe, pentru că se cere o hotărâre de guvern care ar prevedea majorarea acestor sporuri”, ne-a spus cu durere doamna Cimpoieşu. Fiindcă pentru cineva care are un salariu gras, câteva sute de lei e o nimica toată, însă pentru doi pedagogi de la ţară câteva sute de lei spor la salariu înseamnă totuşi ceva. Sindicatul a inițiat negocieri de majorare a salariului în sistem, dar se începe de la 10%. Pentru un profesor cu studii superioare, salariul e de 2200 de lei, pentru medii speciale – 2000 de lei. O să mai adauge încă 200 de lei, dar aceşti bani nu rezolvă problema. Prețurile galopează și oamenii buni, pe care ar trebui să-i ținem în sistem, vor pleca.
„Profesorul care stă la catedră trebu-ie să fie bine îmbrăcat, să fie sătul, să fie respectat. Cine mai ridică acum căciula în fața pedagogului, dacă el lucrează în rând cu cel de la sapă? Trebuie să ridi-căm prestigiul profesiei. Şcoala este și o parte a societății. Din păcate, însă, una ajunsă în postură de cenuşăreasă”, a conchis Ana Cimpoieşu.
