Intensificarea dialogului social şi protecţia membrilor de sindicat

Reprezentanţii sindicatelor constată o capacitate redusă a partenerilor sociali din ţara noastră de a negocia şi a în­cheia convenţii şi contracte colective de muncă. În con­secinţă, membrii Comitetului Confederal al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova au examinat, în ca­drul unei şedinţe recente, un şir de propuneri înaintate par­tenerilor sociali în vederea im­pulsionării dialogului social.

Principalele cauze ale situaţiei sus-menţionate ţin de insuficien­ţa cunoştinţelor şi a interesului de a negocia din partea partenerilor sociali, inexistenţa în unele cazuri a structurilor acestora la nivel de teritoriu şi de ramură şi lipsa unui mecanism permanent de monito­rizare şi control al respectării con­venţiilor şi contractelor colective de muncă. Merită a fi menţionate în context şi atitudinea formală a guvernării faţă de importan­ţa parteneriatului şi a dialogului social, existenţa unui cadru legal subdezvoltat în domeniul parte­neriatului bipartit, dar şi faptul că nu activează în măsură deplină comisiile pentru consultări şi ne­gocieri colective la nivel de ramu­ră şi de teritoriu.

Propunerile sindicatelor

Cele mai esenţiale propuneri din partea sindicatelor către par­tenerii de dialog social ţin de in­troducerea dreptului acestora de a solicita să fie amânată examina­rea în şedinţă de Guvern a anu­mitor proiecte până la discutarea lor în cadrul Comisiei tripartite, a menţionat Sergiu Iurcu, şef ad­junct al Departamentului protec­ţie social-economică al CNSM.

O altă solicitare se referă la in­troducerea unei prevederi ce ar stabili că deciziile Comisiei tripar­tite sunt obligatorii pentru părţile care le-au adoptat prin consens. Membrii Comitetului Confede­ral mai propun să fie elaborate norme ce ar permite constituirea comisiilor pentru consultări şi ne­gocieri colective în format bipartit la nivel de ramură şi de teritoriu.

De menţionat că în ţara noas­tră există aproximativ 

7000 de organizaţii sindicale primare şi, până acum, au fost încheiate 15 convenţii colective de nivel naţional, 19 convenţii de ramură, 21 – la nivel de teritoriu şi 4588 de contracte colective de muncă.

La rândul său, Ion Preguza, şeful Departamentului juridic al CNSM, a prezentat mai multe propuneri elaborate de reprezen­tanţii sindicatelor privind modi­ficarea şi completarea Codului muncii. Ele se referă la consulta­rea prealabilă a reprezentanţilor salariaţilor, majorarea penalităţii pentru achitarea cu întârziere a salariilor, reglementarea mai strictă a contractelor încheiate pe termen determinat, unele garanţii în caz de încetare a contractului de muncă etc.

Numărul entităţilor care îşi evaluează riscurile profesionale este mic

În cadrul aceleiaşi şedinţe, Gheorghe Burbulea, şef adjunct al Inspectoratului Sindical al Muncii, a menţionat că, în 2016, experţii acestei structuri au efec­tuat 513 vizite de lucru la entităţi cu un număr total de peste 63,6 mii de salariaţi, inclusiv 44,2 mii de membri de sindicat. În urma acestor vizite, au fost consemnate 9120 de încălcări şi abateri de la prevederile legii, dintre care 6859 – în domeniul securităţii şi sănă­tăţii în muncă şi 1983 – de relaţiile de muncă.

Din conţinutul proceselor-ver­bale întocmite în urma vizitelor de lucru efectuate în 2016, s-a constatat crearea de comitete pentru securitate şi sănătate în muncă la 170 de entităţi. Totoda­tă, la 142 dintre unităţile supuse inspectării au fost evaluate riscu­rile profesionale.

Cu toate acestea, numărul de comitete pentru securitate şi să­nătate în muncă înființate la în­treprinderi rămâne a fi mic, iar cel al unităţilor la care au fost evalu­are riscurile profesionale – şi mai neînsemnat, a apreciat Gheorghe Burbulea.

Obiectivele inspectorilor

Astfel, printre obiectivele pro­puse pentru acest an se numără dezvoltarea dialogului social şi a politicii de prevenire a acciden­telor de muncă şi a maladiilor profesionale. În acest acop ar urma să fie promovată constitui­rea de comitete pentru securitate şi sănătate în muncă şi să fie asi­gurată funcţionarea lor, cu impli­carea şi participarea partenerilor sociali.

Totodată, inspectorii sindicali de muncă vor participa la ateliere de lucru în materie de securitate şi sănătate în muncă, la atestarea locurilor de muncă şi vor acorda suport la elaborarea planurilor anuale de măsuri de protecţie şi prevenire.

Din aceleaşi obiective fac parte şi implementarea metodelor mo­derne de măsurări instrumentale privind condiţiile de muncă cu aparatajul din dotare, dar şi ofe­rirea consultaţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv prin intermediul centrelor teritoriale de consultanţă şi medi­ere pentru lucrători.

În cadrul aceleiaşi şedinţe, membrii Comitetului Confederal au examinat o chestiune cu pri­vire la convocarea, pe data de 27 aprilie a acestui an, a şedin­ţei Consiliului General al CNSM. De asemenea, au fost discutate chestiuni privind asigurarea res­pectării drepturilor de muncă ale salariaţilor membri de sindicat în procesul de concediere şi re­stabilire la muncă, Planul CNSM în domeniul formării sindicale şi cercetării pentru 2017, modifica­rea componenţei nominale a Co­misiei de Tineret a CNSM etc.