Integrarea tinerelor pe piața muncii: angajatorii și salariații – viziuni diferite

Eforturi comune de integrare a tinerelor pe piața muncii a fost tema Forumul fe­meilor sindicaliste, care a avut loc mier­curi, 11 septembrie, la Vadul lui Vodă. Evenimentul a reunit nu doar membri de sindicat din diferite ramuri, dar și fac­tori de decizie de la Guvern, Parlament, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai angajatorilor.

Prezent la forum, Igor Zubcu, președintele CNSM, a menționat că sindicatele trebu­ie să vegheze ca angajații, inclusiv tinerii specialiști, să beneficieze de salarii adecvate, de condiții bune de muncă, să fie respectată legislația privind timpul de muncă și timpul de odihnă, să le fie create astfel de condiții, încât să îmbine armonios munca cu viața de familie.

Liderul sindical a precizat că peste 67% dintre membrii de sindicat din Republica Moldova sunt femei, iar aceasta este încă o dovadă că sindicatele trebuie să pună accent pe drepturi și garanții suplimentare pentru femei, stipulate de legislație și care sunt transpuse în contractele colective de muncă la nivel de unitate și în convențiile colective la nivel de ramură.

„Noi vrem să oferim asistență juridică colegilor noștri, pentru a-i apăra, pentru a negocia condiții mai bune de muncă, pen­tru a stabili în cadrul colectivelor de muncă un echilibru, pe care îl numim „pace socială. Cuvintele demnitate în muncă să nu rămână doar o sintagmă, care sună frumos, dar să fie realitate. Noi pledăm pentru armonizarea intereselor colectivului de muncă și a inte­reselor angajatorului. De aceea am insistat ca la forum să fie prezenți și angajatori”, a subliniat Igor Zubcu.

facebook.com

Președintele CNSM a spus că sindicatele sunt interesate de Programul Național de dezvoltare industrială pentru anii 2024-2028. „Totodată, credem că patronatele se vor in­teresa de politica socială pe care o promo­văm noi. Este bine ca dialogul social să fie pe platforma comisiilor tripartite, create din sin­dicate, patronate și Guvern, iar dialogul civic să fie între patronate, sindicate și societatea civilă”, a punctat Igor Zubcu.

Liderul sindical a amintit că, în ultima perioadă, se discută tot mai des despre o schimbare a mișcării sindicale. Iar pentru o schimbare în bine a mișcării sindicale, fiecare dintre membrii de sindicat trebuie să învețe să creeze parteneriate.

„Îmi doresc foarte mult ca rezultatul aces­tui forum să fie o rezoluție care să schimbe viața tinerilor pe piața muncii, în societate, în familie. Să ne gândim la astfel de politici, care să sporească natalitatea, politici sociale mai convingătoare. E nevoie de tineri în co­lectivele de muncă, pentru că ne confruntăm tot mai des cu îmbătrânirea cadrelor. Este un fenomen care ne îngrijorează foarte mult. Avem peste 25% dintre salariați care sunt de vârstă pensionară. Cu îngrijorare am consta­tat că doar 12% dintre membrii unui colec­tiv de muncă sunt tineri. E nevoie de politici care să întinerească colectivele de muncă. Practic, unui salariat îi revine întreținerea unui pensionar – este alarmant”, a menționat președintele CNSM.

Igor Zubcu a mai spus că sindicatele, Gu­vernul și patronatele au semnat o convenție colectivă la nivel național cu privire la dez­voltarea parteneriatului social. „Eu aș vrea ca partenerii noștri din domeniul privat să deschidă mai larg ușile pentru a ne primi și a crea organizații sindicale, care să contri­buie la pace socială și să creeze un climat psihoemoțional constructiv, care să contri­buie la protecția socială a salariaților. Avem obiective comune”, a conchis președintele CNSM.

Deși femeile constituie o parte importan­tă a forței de muncă din Republica Moldova, tinerele întâmpină adesea obstacole care împiedică accesul lor egal pe piața muncii, a menționat, la  rândul său, Angela Otean, președinta Comisiei de Femei de la CNSM.

„În cadrul forumului, vor fi abordate ba­rierele pe care le întâmpină tinerele atunci când tind să se integreze pe piața muncii, modalități de obținere a unui loc de muncă echitabil și decent, oportunități privind crea­rea propriilor afaceri, soluții pentru creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, asocie­rea în organizații sindicale și impedimentele care există în acest sens”, a relevat Angela Otean.

facebook.com

În Republica Moldova există multiple oportunități pentru tineri de a crea și a dezvolta propriile afaceri, iar statul oferă asistență financiară nerambursabilă în acest sens, susține Isae Spînu, șef de direcție la Organizația pentru Dezvoltarea Antrepreno­riatului, care se află în subordinea Ministeru­lui Dezvoltării Economice și Digitalizării.

„Dar nu există interes. La momentul de față, sunt zece programe de granturi, din­tre care trei sunt pentru lansarea afacerilor. Sunt și resurse disponibile, sunt programe dedicate tinerilor, femeilor antreprenoare, programe pentru cei ce revin de peste ho­tare și intenționează să lanseze o afacere. Granturile oferite pornesc de la 200 de mii de lei și ating 2,6 milioane de lei, în funcție de etapele de dezvoltare a afacerii. Aceste resurse financiare nu trebuie restituite, dacă sunt îndeplinite condițiile contractului”, a precizat Isae Spînu pentru „Vocea poporu­lui”.

Ana Gorea, vicepreședintă a Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova, a menționat că există o fluctuație mare a ca­drelor tinere în companii.

„Ei încă nu au responsabilități de familie, astfel că ușor pleacă de la un job la altul. Dar există risc și pentru antreprenori, pen­tru că ai putea să investești într-o persoană, s-o instruiești și, în momentul în care cine­va o să-i ofere un salariu mai mare, ea o să plece. O altă problemă este că tinerii nu au experiență de muncă, dar aceasta poate fi rezolvată prin training-uri”, a spus Ana Go­rea.

Există și discrepanță între viziunea anga­jatorilor privind remunerarea muncii și viziu­nea salariaților la acest subiect.

„Tinerii au o concepție clasică, cum trebu­ie să muncească și să fie remunerați. Multe dintre întreprinderile din Moldova au un sis­tem clasic de remunerare – salariu fix, pentru 8 ore de muncă, precum și al 13-lea salariu. Dar tot mai mulți antreprenorii de la noi, mai ales cei care călătoresc, sunt orientați mai mult spre sistemul european de plată. Corporațiile pot să aducă mult mai multe beneficii. De exemplu, pot să îți dea un abo­nament anual la un club sportiv, să îți inclu­dă asigurarea medicală la un spital privat, să îți ofere oportunități de a petrece vacanța cu familia. Multe dintre corporații oferă un program flexibil de muncă și bonusuri pen­tru performanțe în muncă”, a specificat Ana Gorea.

Un salariu mai mare pentru bărbați, doar pentru că sunt capi de familii?

Statisticile oficiale arată că în Republica Moldova femeile au salarii mai mici decât bărbații cu 15,5%, iar aceasta se întâmplă nu pentru că în societate există niște ste­reotipuri adânc înrădăcinate, a subliniat la forum Felicia Bechtold, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ea a relatat un caz în care un angajator le plătea pe trei femei cu câte șapte mii de lei lunar, iar unui bărbat îi achita 20 de mii de lei în fiecare lună, chiar dacă el îndeplinea același volum de lucru ca și colegele sale. Fiind luat la întrebări de salariate de ce admite această discrepanță, angajatorul a răspuns: „Păi, el este capul familiei. El întreține familia”. Nu este corect, pentru că și femeile au familii și întrețin familii”, a spus Felicia Bechtold.

facebook.com

La finele evenimentului, participantele la forum au adoptat o rezoluție, prin care cer partenerilor sociali implementarea Directi­vei UE privind salariile minime adecvate în UE, pentru acoperirea până la 80% dintre salariați cu negocieri colective; elaborarea și adoptarea unui document care să stabileas­că etapele de majorare a salariului minim, în vederea implementării directivei respective, realizarea unor măsuri de sensibilizare pen­tru diminuarea diferențelor salariale dintre bărbați și femei.

Totodată, femeile sindicaliste solicită ex­tinderea și majorarea indemnizațiilor unice și a altor facilități acordate tinerilor specialiști repartizați pentru angajare în toate sferele, stabilirea unui mecanism uniform de repar­tizare a tinerilor specialiști pentru angajare imediat după finalizarea studiilor, indexa­rea indemnizației pentru îngrijirea copilului până la vârsta de trei ani, în funcție de rata inflației; modificarea cadrului legal pentru a acorda dreptul salariatului începător la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, plătită din sistemul de asigurări sociale de stat, fără a condiționa stagiul de muncă ș.a.