Activitatea de elaborare a standardelor ocupaţionale pentru formare profesională ar putea lua avânt, iar odată cu aceasta, ar urma să crească în sfârşit şansele de angajare în muncă pentru cei care învaţă o profesie. De această dată, în calitate de catalizator ar trebui să servească un proiect de lege cu privire la comitetele sectoriale pentru formare ocupaţională, elaborat recent de specialiştii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.
Documentul a fost remis spre avizare părţilor interesate, după care va fi supus unui proces de dezbateri publice, pentru ca, spre finele lunii viitoare, să fie expediat Guvernului pentru aprobare.
Potrivit autorilor acestui proiect, în prezent, comitetele sectoriale pentru formare profesională sunt structuri tripartite fără personalitate juridică, iar acest lucru constituie un obstacol major în dezvoltarea lor. Odată cu adoptarea legii în cauză, va fi asigurat cadrul juridic necesar pentru crearea şi funcţionarea comitetelor sectoriale, ceea ce va contribui la dezvoltarea acestor structuri şi la realizarea în măsură deplină a misiunii lor.
Misiunea comitetelor
Comitetele sectoriale au misiunea de a contribui la asigurarea unei corelări cu cerinţele pieţei forţei de muncă a procesului de formare profesională iniţială şi continuă a muncitorilor şi specialiştilor. În condiţiile unui dezechilibru major între cerere şi ofertă atât sub aspectul calificărilor, cât şi al competenţelor forţei de muncă, acestor structuri le revine rolul de a face conexiune între piaţa muncii şi sistemul de formare profesională.
Un alt rol esenţial al comitetelor sectoriale ţine de elaborarea standardelor ocupaţionale, ca documente ce reprezintă temei pentru stabilirea calificărilor şi a standardelor educaţionale. Or, acestea constituie un instrument de corelare a formării profesionale cu cererea de pe piaţa muncii.
Obiectivul privind crearea comitetelor sectoriale şi elaborarea standardelor ocupaţionale este stabilit în Codul educaţiei şi în Strategia de dezvoltare a învăţământului vocaţional tehnic pentru anii 2013-2020. În temeiul acestor acte normative, până în 2020, vor fi create comitete sectoriale în 12 domenii de specializare, iar către 2017, urmează să fie elaborat setul complet de standarde ocupaţionale pentru meseriile şi specialităţile vocaţional-tehnice.
Până în prezent, din numărul necesar de 300 de standarde ocupaţionale pentru meseriile de bază, doar
33 au fost elaborate.
Proiectul legii sus-menţionate mai stabileşte misiunea şi rolul comitetelor sectoriale, principiile de constituire şi încetare a activităţii acestora, statutul şi modul de înregistrare, sursele de formare a patrimoniului lor.
Conform articolului 10, sursele financiare de formare a patrimoniului comitetelor sectoriale pot fi diverse, inclusiv din bugetul de stat.
Acest document a fost elaborat ca reacţie la discuţiile pe marginea problemei respective, purtate în luna iunie a acestui an, în cadrul unei şedinţe a Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective.
În context, reprezentanţii sindicatelor au accentuat că trecerea la noile standarde ocupaţionale este indispensabilă pentru creşterea şanselor de angajare ale muncitorilor şi specialiştilor moldoveni. Ei au cerut să fie luate toate măsurile necesare pentru îmbunătăţirea situaţiei legate de elaborarea şi implementarea standardelor ocupaţionale.
Statutul juridic
În cadrul aceleiaşi şedinţe, Oleg Mîrleanu, fost vicepreşedinte al Federaţiei „Sindicons”, a evidenţiat faptul că lipsa statutului juridic este un impediment pentru comitetele sectoriale în accesarea finanţelor publice. În consecinţă, experţii refuză să mai participe la elaborarea standardelor ocupaţionale, pe motiv că nu pot fi remuneraţi.
Problema a mai fost generată şi de o prevedere din Codul educaţiei, potrivit căreia aprobarea componenţei nominale a comitetelor sectoriale pe ramuri urma să se facă prin hotărâre de Guvern. În opinia sindicaliştilor, această normă încalcă principiile parteneriatului social. Despre aceasta, în 2014, sindicatele şi patronatele i-au informat pe preşedintele ţării şi pe cel al Parlamentului, care nu au întreprins însă nimic în această privinţă.
În consecinţă, partenerii sociali au pledat pentru elaborarea unei legi speciale. Reprezentanţii sindicatelor şi ai patronatelor s-au mai pronunţat şi pentru aceea ca structurilor în cauză să le fie atribuit statut de utilitate publică.
Bariere interdepartamentale
Potrivit reprezentanţilor Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, din anul 2000, ţara noastră bate pasul pe loc în ceea ce priveşte elaborarea standardelor ocupaţionale. Acest lucru s-ar întâmpla din cauza unor bariere interdepartamentale, dar şi a implicării insuficiente a partenerilor sociali.
În acelaşi timp, experienţa altor state demonstrează că elaborarea acestor standarde în afara dialogului social nu garantează calitatea solicitată pe piaţa forţei de muncă.
În ţări precum România, standardele ocupaţionale reprezintă deja un element de calitate în formarea profesională continuă a adulţilor. Elaborarea lor a început în urmă cu 17 ani, iar între timp a fost creată o bază de date din aproximativ 1000 de standarde din toate domeniile de activitate ale economiei.
Experţii români se laudă deja şi cu experienţă de revizuire periodică a standardelor elaborate iniţial, astfel încât conţinutul acestora să fie îmbunătăţit şi armonizat în corespundere cu tendinţele europene de dezvoltare.
În România, standardele ocupaţionale au fost folosite şi la evaluarea şi certificarea competenţelor dobândite de lucrători pe cale informală. Aceste standarde reflectă cerinţele pieţei muncii, sunt sensibile faţă de tendinţele de modernizare şi de noile tehnologii care apar.
Pe baza acestor standarde, în România, calitatea s-a îmbunătăţit în mod sigur, iar lucrurile au continuat să evolueze din bine în mai bine. În opinia aceloraşi experţi, după adoptarea şi aplicarea noilor standarde, în doi-trei ani, calitatea va începe să crească şi în ţara noastră.
Din cauza insuficienţei de mijloace financiare, nu este exclus ca un şir de standarde ocupaţionale aplicate în prezent în România să fie preluate şi de ţara noastră, cel puţin în domeniul construcţiilor, a precizat Victor Talmaci, preşedintele Federaţiei „Sindicons”.
Eforturi de urgentare
De menţionat că, la începutul acestui an, reprezentanţii Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, au supus dezbaterilor publice şi un proiect de modificare şi completare a hotărârii Guvernului pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaţionale pentru profesiile muncitoreşti.
Proiectul prevedea extinderea procesului de elaborare a standardelor ocupaţionale asupra învăţământului profesional tehnic de toate nivelurile – secundar, postsecundar şi postsecundar nonterţiar, şi nu doar a profesiilor muncitoreşti. Totodată, proiectul propunea implicarea mai activă în acest proces a comisiilor de ramură pentru consultări şi negocieri colective sau a structurilor centrale de specialitate ale administraţiei publice.
Concomitent, în scopul urgentării acestui proces, funcţii suplimentare erau atribuite şi ministerelor. De asemenea, erau prevăzute modalităţi de aprobare a standardelor respective în cazul lipsei comitetelor sectoriale într-un anumit domeniu economic şi al elaborării lor de către alte instituţii şi organizaţii.