În Republica Moldova, drepturile salariatului sunt încălcate în continuare

Deşi dreptul la muncă este unul din cele fundamentale şi e garantat prin Constituţie, nu e respectat întru to­tul în Republica Moldova. Dreptul de a-şi alege locul de muncă, achitarea la timp şi integrală a salariilor şi in­terzicerea muncii forţate sunt doar câteva dintre drepturile care mereu se încălcă de către angajatori. Des­pre această problemă ne-a vorbit Ion Preguza, şeful Departamentului juri­dic al Confederaţiei Naţionale a Sin­dicatelor din Moldova (CNSM).

Dreptul de a-şi alege locul de muncă

Unul dintre drepturile cetăţenilor încăl­cate flagrant în Republica Moldova este cel de a-şi alege liber locul de muncă. De cele mai dese ori, persoanele care se află în că­utarea unui loc de muncă acceptă o activi­tate care nu le e pe plac, cu o remunerare mizeră, dar muncesc doar pentru a câștiga de o pâine. ,,Au cetăţenii noştri asemenea posibilităţi astăzi, adică să-şi aleagă liber o activitate cu o remunerare decentă? Evident că nici pe departe nu au astfel de posibilităţi. Cunoaştem numeroase cazuri de refuz neîntemeiat la angajare, pe când legea spune că refuzul neîntemeiat la an­gajare este interzis”, a relevat Ion Preguza.

Munca forţată – un alt drept încălcat

Un alt drept care este adesea încălcat este cel care se referă la munca forţată şi neachitarea la timp a salariilor. „În cele din urmă, oricare salariat în asemenea situaţii este în drept să refuze să muncească, adică să suspende contractul individual de mun­că.  În ce măsură se respectă achitarea la timp şi integral a salariilor, cunoaştem, de asemenea. Deseori îmi imaginez situaţia în care 

salariaţii ar aplica acest drept ce le aparţine, adică: plăteşti – muncesc, nu plă­teşti, nu muncesc, jumătate dintre unităţile economice ar putea să staţioneze pe moti­vul că salariile nu au fost plătite la timp. La sfârşitul anului 2016, restanţele la salariu erau de circa 200 de milioane lei. De aici se vede clar în ce măsură  Republica Mol­dova îşi onorează angajamentele asumate prin ratificarea Convenţiei 95 a Organiza­ţiei Internaţionale a Muncii, care se referă la protejarea salariului”, ne-a mai spus Ion Preguza.

Fără regim de muncă

Probleme apar astăzi şi la capitolul ce ţine de respectarea duratei timpului de muncă. „Avem cazuri când salariaţii ne in­formează că sunt atraşi la muncă zi şi noap­te, pe o durată de 24 de ore neîntrerupt. Mai mult decât atât, nici remunerarea nu se face adecvat. Cunoaştem situaţii potrivit cărora se încalcă dreptul nu doar al unui singur salariat, dar al întregului colectiv de muncă, la informare ce ţine de situaţia securităţii muncii, de situaţia social-econo­mică a unităţilor etc. În acest sens, se în­calcă dreptul structurii sindicale respective la informare, necesară pentru purtarea ne­gocierilor colective în scopul negocierii şi încheierii unui contract colectiv de muncă, sau modificării, completării acestuia. Dese­ori, unii angajatori nu apreciază la justa valoare activitatea de parteneriat social la nivel de unitate. În cazul în care sindica­tele solicită o asemenea activitate, inclusiv respectarea drepturilor salariaţilor, fie în domeniul remunerării muncii, securităţii şi sănătății, ei nu prea sunt dispuşi să pur­ceadă la negocieri  în vederea soluţionării problemelor apărute. Astfel, există nume­roase cazuri de încălcare a drepturilor de muncă ale salariaţilor. Însă acolo unde este o colaborare eficientă între angajator şi re­prezentanţii salariaţilor (sindicatele), sunt respectate în mare măsură drepturile şi interesele atât ale salariaţilor, cât şi ale an­gajatorilor, susţine şeful Departamentului juridic al CNSM.

Litigii de muncă: cine le soluționează?

Potrivit lui Ion Preguza, deseori, salariaţii se plâng că la unitate apar litigii şi conflicte de muncă din cauza reducerii funcţiei sau a nereparării pagubei pricinuite ca urmare a accidentelor de muncă sau neîndeplini­rea prevederilor contractelor colective de muncă, de exemplu.

În opinia lui Ion Preguza, situaţia ar pu­tea fi cât de cât schimbată în cazul în care autorităţile de resort ar accepta propune­rile Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova cu privire la constituirea tri­bunalelor sau a completelor de judecători specializaţi în domeniul soluţionării litigi­ilor şi a conflictelor de muncă. Precum şi dacă ar fi asigurată activitatea Inspectora­tului de Stat al Muncii conform Convenţiei OIM nr.81, ratificată de Republica Moldova încă în anul 1995, fapt ce ar ajuta mult sa­lariaţii ale căror drepturi sunt încălcate.