În drept să nu execute lucrări ce le pun în pericol viaţa ori sănătatea

Foto: amfms.ro

Mulţi dintre lucrătorii mol­doveni sunt conştienţi de faptul că pierderea capaci­tăţii de muncă sau deterio­rarea sănătăţii le-ar curma orice şansă de a mai avea condiţii decente de viaţă şi activitate. Sunt puţini însă cei care ştiu că au drep­tul să nu execute lucrări ce prezintă pericol pentru viaţa ori sănătatea lor până la înlăturarea factorilor de risc.

Un accident de muncă, produs recent în capitală şi soldat cu tra­umatizarea unui lucrător medical este ilustrativ în această privinţă. Gheorghe Burbulea, şef adjunct al Inspectoratului Muncii al Sindi­catelor, a precizat pentru „Vocea poporului” că, în acest caz, unui felcer al Centrului naţional de asis­tenţă medicală urgentă prespitali­cească i-a fost dată o sarcină impo­sibil de executat de către o singură persoană.

Afirmaţiile ulterioare ale victi­mei accidentului şi ale superioru­lui său privind circumstanţele în care a fost acceptată sarcina sunt contradictorii. Cert este însă faptul că bărbatul, în vârstă de 25 de ani şi cu o greutate corporală de apro­ximativ 70 de kilograme, a fost de acord să transporte de unul singur, cu ajutorul unui cărucior, pe scări­le unui bloc, un pacient imobilizat la pat, care cântăreşte în jur de 100 kg.

Astfel, felcerul a decis să coboa­re pe scări înaintea căruciorului cu pacientul pe care încerca să o sprijine pentru a nu-şi lua o viteză prea mare. Sub greutatea pacien­tului care, la coborâre, se măreşte considerabil, dar şi a căruciorului, de aproximativ 20 kg, bărbatul a alunecat şi a fost spulberat până în peretele de la capătul scărilor, unde şi-ar fi pierdut cunoştinţa.

Ulterior, la strigătele pacientu­lui şi a nevestei sale, infirmă şi ea, felcerul a fost ajutat să transporte bolnavul până la 

maşina salvă­rii de către conducătorul auto al acesteia, care anterior ar fi refuzat să îndeplinească această funcţie, pe motiv că nu este plătit pentru această muncă.

După transportarea pacientu­lui la Spitalul Clinic Municipal de Urgenţă, lucrătorul medical a fost spitalizat, fiind diagnosticat cu tra­umă închisă a coloanei vertebrale. Bărbatul a fost supus unei perioa­de îndelungate de tratament, iar acum suferă de paralizie a mâinii stângi şi a piciorului stâng.

În timpul apropiat, felcerul de 25 de ani urmează să compară în faţa unei comisii de expertizare a vitalităţii pentru a-i fi stabilit gra­dul de dizabilitate.

De menţionat că normele în vigoare stabilesc că greutatea ce poate fi ridicată de bărbaţi în mod static nu trebuie să depăşească 50 kg. În cazul descris mai sus, aceas­tă normă era încălcată din start chiar şi în cazul în care pacientul ar fi fost transportat de doi lucră­tori medicali. Or, era vorba despre o greutate în mişcare şi, mai ales, la coborâre, unde sarcina admisă este mai mică, a adăugat Gheorghe Burbulea.

Potrivit Elenei Carchilan, şefa Inspectoratului Muncii al Sindica­telor, angajatorii sunt obligaţi de legislaţie să instruiască salariaţii în securitatea şi sănătatea muncii înainte de a le acorda acces la lo­curile de lucru. Totodată, condu­cătorii de unităţi trebuie să evalu­eze, periodic, factorii de risc de la locurile de muncă şi să informeze despre acestea lucrătorii.

În cazul în care salariaţii nu au beneficiat de instruire în securita­tea şi sănătatea muncii şi au primit acces la locul de lucru, responsa­bilitatea pentru eventualele acci­dente şi boli profesionale revine angajatorului.

Totodată, conform Legii securi­tăţii şi sănătăţii în muncă, fiecare lucrător trebuie să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu pre­gătirea profesională şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă primite din partea angajatorului. Totodată, acesta este obligat să nu expună unor pericole de accidenta­re sau de îmbolnăvire profesională nici propria persoană şi nici alte persoane care ar putea fi afectate de acţiunile sau de omisiunile lui în timpul lucrului.