În care sectoare ale economiei se munceşte cel mai mult „la negru”

De la începutul anului cu­rent, colaboratorii Inspec­toratului de Stat al Muncii au descoperit că aproape 700 de persoane lucrau fără contract de muncă la pes­te 300 de întreprinderi din ţară. Nu există o specificare vizavi de domeniile econo­mice în care activează re­spectivii agenţi economici. Totuşi, în baza datelor de anul trecut, pe care ni le-a pus la dispoziţie Inspecto­ratul de Stat al Muncii, aces­tea fiind şi cele mai recente, putem realiza un „top” al sectoarelor economiei naţi­onale, care se dovedesc cele mai afectate de fenomenul muncii informale.

Astfel, potrivit acestei surse, domeniul agriculturii, silvicultu­rii şi pisciculturii rămâne a fi „li­derul” economiei subterane din ţară. În acest sector al economiei naţionale au fost identificate pes­te 115 persoane care fuseseră an­gajate fără a fi respectată legisla­ţia muncii, sau mai bine de 45 de procente din numărul total de 256 de persoane depistate că lucrau ilegal în  diferite întreprinderi din ţară. Deci, ca şi acum patru ani, în 2011, acestui segment al economi­ei naţionale îi revine cel mai mare număr de persoane cu un loc de muncă informală, care  au fost de­pistate de către Inspectoratul de Stat al Muncii.

Peste o mie de persoane  lucrează fără contract de muncă în economie, și asta e doar vârful „aisbergului”

Este adevărat că ponderea sectorului informal în domeniul agriculturii, silviculturii şi pisci­culturii, după numărul cazurilor constatate de această instituţie de control, a scăzut faţă de perioada respectivă, când se ridica la 64 de procente. Astfel, în 2011 fuseseră identificate peste 730 de persoane care munceau „la negru”. Totoda­tă, trebuie de spus că şi numărul total al celor care lucrau fără con­tract de muncă în economie, con­statat ca urmare a controalelor efectuate, era mai mare – 1144 de persoane.

Comerţul este al doilea dome­niu al economiei în care inspec­torii de muncă au depistat un număr considerabil de persoane care munceau „la negru”. În 33 de întreprinderi din sfera respectivă activau 50 de persoane care nu aveau încheiate contracte de mun­că cu angajatorii, ceea ce reprezin­tă 19,5 procente din numărul total de angajaţi care lucrau fără acte în regulă, fapt constatat ca urmare a controalelor înfăptuite. Drept ur­mare, comerţul a luat locul indus­triei prelucrătoare, care acum pa­tru ani se afla pe poziţia a două în clasamentul sectoarelor economiei naţionale cele mai afectate de către fenomenul muncii informale, cu o pondere de 15 la sută. E drept că atunci, la cele 35 de întreprinderi din această ramură, Inspectoratul de Stat al Muncii a descoperit un număr mai mare de persoane cu un loc de muncă informal, 168 de oameni.

Serviciile, ca şi agricultura, sil­vicultura şi piscicultura, vădesc o poziţie constantă în ceea ce priveş­te dimensiunile economiei sub­terane. În perioada de referinţă, inspectorii de muncă au descope­rit 40 de persoane care lucrau fără contract de muncă la 24 de între­prinderi din sfera respectivă. Cu o pondere de aproximativ 13,5 pro­cente din numărul total de cazuri de „muncă la negru” pe ţară, acest domeniu se menţine pe poziţia 3 în „topul” sectoarelor economiei ţării cele mai afectate de sectorul informal, pe care şi-o „adjudeca­se” chiar acum patru ani.

După cifra persoanelor care lucrează în sectorul real al ţării fără respectarea legislaţiei mun­cii şi dovedite de către inspectorii muncii, cele mai bântuite de către fenomenul muncii nedeclarate se arată construcţiile şi transporturi­le, cu o pondere de 5,5 procente, şi industria prelucrătoare, cu peste 4,5 procente.