– Domnule președinte, anul 2025 a fost unul bogat în evenimente: congrese ale federațiilor sindicale, activități pe plan internațional, dar și o viață sindicală internă intensă. Care ar fi, din perspectiva Dvs., cele mai importante momente și realizări care merită consemnate la final de an?
– Anul 2025 a fost marcat de evenimente și realizări importante pentru CNSM și pentru întreaga mișcare sindicală din țară.
Privind retrospectiv, putem afirma că anul 2025 a fost anul solidarității, al dialogului social constructiv și al rezultatelor tangibile. Am demonstrat că CNSM este o forță reală în promovarea și apărarea drepturilor și intereselor salariaților, un promotor activ și consecvent al valorilor muncii decente și un partener social credibil, capabil să contribuie la dezvoltarea unei societăți echitabile și prospere.
Printre cele mai importante realizări ale anului 2025 putem menționa următoarele:
- majorarea, de la 1 ianuarie 2025, a salariului minim pe țară cu 10% – până la 5500 de lei;
- stabilirea, de la 1 ianuarie 2025, pentru unitățile din sectorul real al economiei naționale, a salariului minim în cuantum de 6000 de lei lunar (Convenția colectivă bipartită (nivel național) nr. 1 de la 28 noiembrie 2024, încheiată de către CNSM și CNPM);
- majorarea valorilor de referință pentru calcularea salariilor în sectorul bugetar, inclusiv pentru cadrele didactice, personalul medical, asistenții sociali și alte categorii de angajați;
- introducerea sporurilor majorate pentru grade didactice, manageriale și titluri științifice; majorarea cu 15% a salariilor de funcție lunare pentru angajații din instituțiile medico-sanitare publice;
- majorarea cu 10% a scutirilor la calcularea impozitului pe venit și introducerea posibilității de deducere a cheltuielilor pentru educația copiilor;
- organizarea Forumului Sindical Național „SINERGIE SOCIALĂ” (28 martie 2025), primul eveniment de acest gen și de această amploare din țara noastră, care a avut drept scop consolidarea mișcării sindicale din R. Moldova și promovarea principiilor sindicalismului modern. Forumul a reunit peste 3000 de lideri și activiști sindicali din întreaga țară, reprezentanți ai centrelor sindicale național–ramurale, demonstrând unitatea și solidaritatea noastră. La eveniment au participat președinta Maia Sandu, Luc Triangle, secretar general al ITUC, Oliver Röpke, președintele Comitetului Economic și Social European, parteneri sociali și reprezentanți ai societății civile.
Mai pot fi consemnate ca realizări notabile: desfășurarea proiectului educațional „Școala Sindicală din Moldova”, ediția a XI-a, și implementarea a 4 programe educaționale sindicale noi de lungă durată; declararea drept neconstituțional a textului „într-o mărime care nu va depăși 12 salarii medii lunare ale salariatului” din art. 90 alin. (2) lit. a) al Codului muncii. Acest rezultat a fost posibil datorită colaborării dintre CNSM și Oficiul Avocatului Poporului, precum și cu alți actori din domeniul jurisprudenței, reprezentând, totodată, o confirmare a poziției consecvente a sindicatelor, exprimate încă la momentul în care legiuitorul și-a exprimat intenția de a stabili plafonul respectiv; asumarea de către Guvern a angajamentului de a promova modificările la Codul contravențional nr. 218/2008, în vederea stabilirii unor sancțiuni suficient de descurajatoare pentru cazurile de imixtiune antisindicală din partea angajatorului. CNSM își exprimă speranța că acest angajament va fi realizat într-un termen restrâns, astfel încât, în anul 2026, să putem raporta Comitetului de Experți pentru Aplicarea Convențiilor și Recomandărilor Organizației Internaționale a Muncii (OIM) că observațiile și recomandările formulate în acest sens au fost îndeplinite; elaborarea, cu susținerea OIM și în scopul transpunerii art. 4 din Directiva (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului din 19 octombrie 2022 privind salariile minime adecvate în UE, a Planului de acțiuni privind promovarea negocierilor colective și creșterea ratei de acoperire a salariaților cu negocierile colective pentru anii 2025-2030 și creșterea, până în anul 2030, a ratei de acoperire a salariaților cu negocierile colective până la 80%.
Planul respectiv a fost prezentat în cadrul unui eveniment public organizat de CNSM pe 31 ianuarie 2025, la care au participat reprezentanții mai multor ministere, ai altor instituții de stat, patronatelor, centrelor sindicale național–ramurale, precum și ai OIM și ai Institutului Sindical European, iar ulterior a fost remis, pentru evaluare și ca reper, Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
CNSM se implică activ în definitivarea acestuia în cadrul grupului de lucru instituit sub egida Ministerului Muncii și Protecției Sociale și îmi exprim convingerea că în timpul apropiat acesta va fi definitivat și promovat spre aprobare.
Urmare a unui proces de consultare cu partenerii sociali din R. Moldova, a fost elaborat Programul de Țară pentru Muncă Decentă 2025-2027, iar la 3 iunie anul curent, la Geneva, a fost semnat Memorandumul de Înțelegere între Guvernul Republicii Moldova, CNPM, CNSM și OIM privind Programul de Țară pentru Muncă Decentă 2025-2027.
În opinia mea, aceste realizări au un impact direct asupra membrilor de sindicat și asupra societății în ansamblu și demonstrează capacitatea mișcării sindicale de a se implica eficient în procesul decizional și de a influență eficient politicile din domeniile muncii și cel social-economic în vederea asigurării protecției drepturilor și intereselor salariaților.
– Fiecare an aduce atât reușite, cât și provocări. Care au fost cele mai mari dificultăți cu care s-au confruntat sindicatele în 2025 și cum le-ați depășit?
– În pofida alinierii la multiple standarde internaționale în domeniul muncii, a angajamentului nostru față de valorile europene și promovării muncii decente, lucrătorii și mișcarea sindicală din Republica Moldova continuă să se confrunte cu o serie de provocări, printre care se numără următoarele:
- nivelul salariilor este cel mai jos în regiune și nu asigură lucrătorilor și familiilor acestora un trai decent;
- creșterea prețurilor și a tarifelor erodează puterea de cumpărare și sărăcește și mai mult populația;
- liberalizarea excesivă a raporturilor de muncă și dereglementarea afectează drepturile și interesele lucrătorilor;
- ignorarea frecventă a standardelor și principiilor parteneriatului social și a vocii sindicatelor de cei care pot schimba spre bine situația lucrătorilor.
Suntem ferm convinși că doar prin implicarea plenară și responsabilă a partenerilor sociali și doar prin eforturi conjugate ale acestora în cadrul sistemului de parteneriat social pot fi identificate și implementate cele mai eficiente și echitabile soluții pentru problemele social-economice care frământă întreaga societate.
– Ați participat în acest an la evenimente internaționale importante, inclusiv la Bruxelles. Cum este percepută mișcarea sindicală din R. Moldova în capitalele europene și ce feedback ați primit din partea partenerilor occidentali?
– Mișcarea sindicală din Republica Moldova este percepută pozitiv în capitalele europene, fiind apreciată pentru eforturile sale constante de modernizare, consolidare instituțională și angajament ferm față de valorile muncii decente. În ultimii ani, CNSM a reușit să-și consolideze poziția pe plan internațional, participând activ în cadrul structurilor și inițiativelor mișcării sindicale europene și internaționale și demonstrând o abordare modernă în procesul de reprezentare a membrilor săi. CNSM este percepută astăzi ca o organizație modernă, democratică și cu autoritate, un actor credibil în cadrul mișcării sindicale internaționale, care reprezintă cu demnitate interesele salariaților din țara noastră.

Fiind parte integrantă și participant activ al mișcării sindicale internaționale, CNSM colaborează constant cu parteneri din UE, precum și din alte regiuni ale lumii, ceea ce oferă sindicatelor din R. Moldova acces la expertiză internațională și oportunități de instruire pentru liderii și activiștii sindicali. Această colaborare a consolidat încrederea partenerilor occidentali în capacitatea sindicatelor din Republica Moldova de a reprezenta eficient interesele salariaților și de a contribui la promovarea valorilor muncii decente, a justiției sociale și a standardelor internaționale în domeniul muncii.
Datorită acestei poziționări, vocea salariaților din R. Moldova se face tot mai auzită pe arena internațională, iar partenerii occidentali oferă un feedback pozitiv privind evoluția și profesionalismul mișcării sindicale din țara noastră.
– Sindicatele, prin statutul lor, sunt organizații apolitice, dar susțin în mod deschis integrarea europeană a țării. Cum se reflectă această orientare proeuropeană în activitatea curentă a CNSM și care sunt principalele domenii în care colaborarea cu instituțiile europene produce efecte concrete pentru salariați?
– Mișcarea sindicală de la noi susține plenar parcursul european al țării noastre. Conștientizăm cu toții că aderarea Republicii Moldova la UE este un proiect strategic al țării noastre, ce va genera oportunități și beneficii semnificative în diverse domenii, care se vor resimți în viața fiecărui cetățean și vor asigura un viitor mai bun pentru generațiile viitoare.
Sindicatele au un interes deosebit față de procesul de aderare la UE și doresc să fie parte activă a acestuia, pentru a garanta că vocea salariaților este auzită și pentru a asigura respectarea drepturilor și intereselor salariaților.
Pentru sindicate este extrem de important ca în cadrul negocierilor și reformelor de aderare la UE drepturile și garanțiile lucrătorilor să nu fie diminuate, ci menținute și consolidate.
Concomitent, țin să menționez că, la momentul actual, CNSM este prezentă în majoritatea platformelor create în cadrul procesului de aderare la UE, printre care: Platforma Societății Civile RM-UE; Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Cadrul Parteneriatului Estic; Platforma de cooperare a societății civile cu Parlamentul Republicii Moldova.
– În contextul transformărilor digitale și al schimbărilor pe piața muncii, cum se pregătesc sindicatele să apere drepturile angajaților care lucrează în noile forme de ocupare: liber profesionist, telemuncă, munca prin platforme?
– CNSM a susținut în mod constant și continuă să pledeze pentru asigurarea unui tratament egal și echitabil pentru toți salariații, indiferent de forma lor de angajare.
Toți salariații trebuie să beneficieze de aceleași drepturi, garanții și condiții decente de muncă – fie că activează într-un birou, pe șantier, pe câmp, la distanță sau prin intermediul unei platforme digitale.
Din aceste considerente, în anul curent, masa rotundă consacrată Zilei Mondiale a Muncii Decente a fost dedicată temei economiei platformelor și lucrătorilor care activează pe platforme. Evenimentul a oferit prilejul unei dezbateri constructive între reprezentanți ai sindicatelor, patronatelor, autorităților publice și experți internaționali privind modalitățile de asigurare a unui cadru de reglementare echitabil pentru lucrătorii de pe platforme.
De asemenea, în luna octombrie anul curent, CNSM a prezentat Ministerului Muncii și Protecției Sociale poziția oficială a sindicatelor privind susținerea deplină a proiectelor de Convenție și de Recomandare ale OIM privind munca decentă în economia platformelor și a solicitat Guvernului să susțină în cadrul Conferinței Internațio-nale a Muncii din 2026 adoptarea acestor noi standarde internaționale, menite să asigure protecție socială, siguranță și echitate lucrătorilor de pe platforme.

În continuare, vom milita pentru elaborarea și implementarea, inclusiv la nivel național, a unor politici care să asigure previzibilitate, echitate și siguranță lucrătorilor care muncesc în noile forme de ocupare, precum freelancing-ul, telemunca, munca pe platforme digitale. Ne vom concentra pe promovarea modificărilor legislative, menite să recunoască și să protejeze drepturile și interesele acestor lucrători. Aceste politici trebuie să vizeze securitatea și sănătatea în muncă, remunerația echitabilă, timpul de muncă reglementat, accesul la protecție socială, precum și dreptul la organizare sindicală și la negocieri colective.
– Pe lângă aspectele de negociere colectivă, sindicatele tot mai des abordează teme legate de sănătatea mintală, echilibrul viață-muncă și formarea profesională continuă. Cum vedeți rolul CNSM în aceste domenii moderne ale protecției sociale?
– Rolul sindicatelor este de a promova și de a apăra drepturile și interesele salariaților, inclusiv în domenii precum sănătatea mintală, echilibrul dintre viața profesională și cea personală, dar și formarea profesională continuă. Astăzi, sindicatele nu se ocupă doar de aspectele salariale, ci și de calitatea vieții și de bunăstarea salariaților dincolo de salariu, aducând în atenția negocierilor colective probleme cum ar fi sănătatea mintală, echilibrul viață personală – muncă și formarea profesională continuă. Sindicatele contribuie la crearea unor condiții de muncă mai sigure, mai sănătoase și mai echitabile pentru toți.
Cât privește acțiunile care ar putea fi întreprinse și, de fapt, se întreprind de sindicate în domeniile vizate, putem menționa următoarele.
Referitor la sănătatea mintală:
- negocierea și includerea în convenții colective și contracte colective de muncă a accesului la programe de asistență psihologică și la servicii de consiliere;
- combaterea hărțuirii la locul de muncă. Sindicatul poate deveni „avocatul intern” al salariatului în caz de hărțuire și/sau presiuni la locul de muncă, oferindu-i sprijin și proceduri clare pentru soluționarea situațiilor fără teamă de represalii;
- combaterea stresului la locul de muncă. Sindicatul poate cere evaluări periodice ale nivelului de stres și bunăstării salariaților, iar în cazul în care, urmare a evaluării, se constată epuizarea acestora, poate cere întreprinderea unor măsuri concrete.
În context, țin să menționez că CNSM desfășoară instruiri dedicate, cu tematici precum: „Stresul profesional – strategii de coping”, „Arderea profesională”, „Sănătate și echilibru la locul de muncă”. Aceste activități educaționale au drept scop sprijinirea angajaților în gestionarea stresului, prevenirea epuizării și menținerea unui echilibru sănătos între viața profesională și cea personală.
Concomitent, consider necesar să men-ționez că, la insistența CNSM, a fost ratificată Convenția OIM nr. 190 privind violența și hărțuirea în lumea muncii.
Referitor la asigurarea echilibrului între viața personală și cea profesională:
- negocierea și includerea în convenții colective și contracte colective de muncă a unor clauze care asigură echilibrul între viața personală și cea profesională, oferindu-i salariatului posibilitatea de a fi alături de familie fără riscul de a-și pierde locul de muncă și/sau venitul: programe flexibile de muncă, concedii suplimentare plătite/neplătite pentru situații critice din viață, munca la distanță etc.;
- negocierea și includerea în convenții colective și în contracte colective de muncă a dreptului salariatului la „deconectare”, care presupune că, după finalizarea programului de lucru, acesta nu este obligat să răspundă la apeluri sau e-mailuri de serviciu, recâștigând astfel timpul personal;
- negocierea și includerea în convenții colective și contracte colective de muncă a unor servicii alternative de îngrijire a copiilor.
În context, menționez că CNSM militează pentru:
- ratificarea Convenției OIM nr. 156 „Privind egalitatea de tratament şi egalitatea de șanse pentru salariații bărbați şi femei: salariații cu responsabilități familiale”. În acest sens, în luna mai 2025, a fost lansată Campania națională de sensibilizare „Fii vocea echității la locul de muncă!”, dedicată consolidării capacității liderilor sindicali de a promova standardele de muncă privind egalitatea de gen, inclusiv prevederile Convenției nr. 156. În cadrul acestei campanii au fost instruiți formatori sindicali (s-au organizat 20 de sesiuni de instruire în teritoriu), se implementează 20 de inițiative sindicale locale. Prin aceste măsuri, CNSM susține crearea unui mediu de muncă echitabil, în care drepturile și oportunitățile salariaților cu responsabilități familiale sunt respectate și promovate;
- facilitarea creării spațiilor pentru copii de vârstă școlară, organizate de angajator. În acest sens, CNSM a elaborat Cerințele minime privind organizarea a spațiului de supraveghere a copiilor, care au fost aprobate de Comitetul Confederal al CNSM la 1 noiembrie 2024 și vor ghida unitățile economice, în cadrul cărora sunt constituite organizații sindicale afiliate la organizațiile membre ale CNSM, la elaborarea propriilor cerințe pentru crearea spațiilor pentru copii, altele decât cele prevăzute de Legea nr. 367/2022 cu privire la serviciile alternative de îngrijire a copiilor.
Referitor la formarea profesională continuă:
- negocierea și implementarea la nivel de unitate a planurilor de formare profesională, bazate pe necesitățile reale ale salariaților;
- negocierea și includerea în convenții colective și contracte colective de muncă a unui volum majorat de mijloace financiare destinate formării profesionale (Codul muncii prevede cel puțin 2 la sută din fondul de salarizare al unității);
- negocierea și includerea în convenții colective și contracte colective de muncă a unor drepturi și garanții pentru salariații care își fac studiile la o instituție de învățământ la a doua sau a treia specialitate sau pentru salariații care, din proprie inițiativă, s-au înmatriculat la programe de studii acreditate în condițiile legii.
Totodată, țin să menționez că CNSM militează pentru susținerea tinerilor specialiști în procesul de încadrare pe piața muncii și pentru acordarea indemnizațiilor unice și tinerilor specialiști din domeniul asistenței sociale, serviciului public, funcționarilor publici cu statut special, precum și pentru extinderea listei industriilor de importanță strategică pentru R. Moldova în care se acordă indemnizații lunare.
– În încheiere, care sunt prioritățile Confederației pentru anul 2026 și ce mesaj doriți să transmiteți membrilor de sindicat la final de an?
– CNSM este ferm angajată în lupta pentru: apărarea drepturilor și intereselor salariaților, crearea locurilor de muncă bine plătite, sigure și conforme cerințelor de securitate și sănătate în muncă, asigurarea unui trai decent cetățenilor, propunându-și drept obiective pentru viitor:
- promovarea stabilirii unui salariu minim în mărime de 50% din salariul mediu pe economie;
- aprobarea unui Plan de acțiuni privind creșterea ratei de acoperire a salariaților cu negocieri colective până la 80%;
- perfecționarea legislației în domeniul salarizării în sectorul bugetar și cel real în vederea sporirii motivației și menținerii salariaților din economia națională;
- promovarea îmbunătățirii permanente a condițiilor de muncă și a stării de securitate și sănătate a salariaților la locul de muncă;
- implementarea Registrului electronic al salariaților în sectorul real;
- asigurarea egalității de gen și eliminarea oricăror forme de discriminare. susținerea tinerilor specialiști în procesul de încadrare pe piața muncii;
- promovarea modificării, cât mai urgente, a Codului contravențional nr. 218/2008, în vederea stabilirii răspunderii pentru încălcarea legislației cu privire la sindicate și a drepturilor sindicale garantate de legislație și de statutele sindicatelor;
- consolidarea parteneriatului social la toate nivelurile;
- desfășurarea, în anul 2026, a unei campanii de catagrafiere a potențialului de sindicalizare, cu scopul de a identifica angajații și sectoarele în care există interes pentru organizare sindicală și de a evalua oportunitățile de extindere a reprezentării sindicale.
De asemenea, consider că, în fața schimbărilor care se petrec la nivel global, este important ca sindicatele din R. Moldova să rămână unite și implicate activ în procesul de integrare în UE. Este un proces care nu doar că va transforma economia, dar va aduce și schimbări fundamentale în structurile sociale și în relațiile de muncă. Iar noi, sindicatele, trebuie să fim în centrul acestui proces, promovând solidaritatea și garantând că toate persoanele din societatea noastră vor beneficia de avantajele integrării.
Stimați membri de sindicat, astăzi, când mișcarea sindicală se confruntă cu multiple provocări, când deseori sunt ignorate standardele și principiile parteneriatului social, iar vocea sindicatelor adesea este trecută cu vederea, mai mult ca niciodată, este nevoie de unitate și solidaritate. Numai astfel putem să facem ca vocea noastră să fie auzită, respectată și să producă schimbarea pe care o dorim.



