Interviu cu Igor Zubcu, președintele CNSM, proaspăt ales în funcția de președinte al Consiliului Regional Pan–European (PERC) al ITUC
– Domnule Zubcu, cum a fost atmosfera la cea de-a 5-a Adunare Generală a PERC? Bănuiesc că ați avut susținători serioși. Atât de cunoscute sunt sindicatele din Republica Moldova?
– Atmosfera la cea de-a 5-a Adunare Generală a PERC a fost una pozitivă. Sindicatele din R. Moldova au devenit mai vizibile, având în vedere calitățile noastre organizatorice și în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Totodată, am devenit vizibili și prin participarea activă la Conferința Internațională a Muncii, pe care o organizează anual OIM la Geneva. Și, desigur, prin activitățile noastre interne, pe care le-am desfășurat, fiindcă avem o agendă plină de evenimente. Mai ales agenda ce ține de Campania „Organizația primară – energia mișcării sindicale”, vizita Mariei Helena Andre, directoarea Agenției OIM–ACTRAV, care a rămas plăcut impresionată de activitatea CNSM în perioada respectivă, precum și vizita recentă a dnei Esther Lynch, secretar general al Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), care a văzut calitatea dialogului social care există în R. Moldova, precum și implicarea sindicatelor în susținerea organizațiilor sindicale primare.
– Cum vă simțiți în noua postură, de președinte al Consiliului Regional Pan–European (PERC) al Confederației Internaționale a Sindicatelor (ITUC)? Pentru că e o funcție foarte înaltă. Și ce implică exercitarea acestei funcții?
– În cadrul Confederației Internaționale a Sindicatelor există mai multe consilii regionale. Eu sunt onorat să fiu ales de circa 40 de țări în calitate de președinte al Consiliului Regional Pan–European, care unește țări începând cu capitale de la Lisabona până la Astana. Aici sunt incluse țări din Europa de Est, Europa de Vest, Caucazul, iar mai recent, Kazahstan, ca reprezentant al regiunii Asiei Centrale. Mă simt mai responsabil, mai disciplinat.
Mă simt mai responsabil pentru membrii de sindicat din țară decât pentru cei din afară, fiindcă această funcție oferă posibilități nu doar mișcării sindicale naționale, dar și Republicii Moldova, ca să fie mai vizibilă și susținută inclusiv de mișcarea sindicală europeană în realizarea vectorului european, poate chiar și la facilitarea integrării Republicii Moldova în UE. De la începutul mandatului meu, am menționat că pledez pentru ca integrarea europeană să nu fie doar prerogativa Guvernului, dar să fie a „triunghiului social” Guvern–Patronate–Sindicate.
– Care ar putea fi impactul pozitiv asupra sindicatelor din R. Moldova alegerea dvs. în această funcție înaltă a unui organism internațional important?
– Cert e că, în primul rând, CNSM, mișcarea sindicală din R. Moldova va fi mai vizibilă în plan european, în plan internațional, vom avea mai mulți parteneri care să ne susțină. Dar cel mai important e că însuși tonul agendei PERC-ului va fi dat, impulsionat inclusiv de mișcarea sindicală națională. Noi am subliniat în cadrul PERC multe pericole care pasc mișcarea sindicală. Am constatat faptul că mișcarea sindicală este o forță care luptă pentru pace, dar, totodată, un deziderat, o deviză nouă a mișcării sindicale este că aceasta trebuie să lupte și pentru democrație. Am constatat împreună că democrația nu este firavă doar în țările în curs de dezvoltare, în cele cu aspirații europene, ci și în țările dezvoltate, membre ale UE. De aceea, despre democrație se vorbește ca despre o valoare care este pusă în pericol. Pe lângă aceste riscuri, mai vedem și noi provocări, în sensul că constatăm în mod univoc faptul că sindicatele trebuie să aibă o voce mai puternică, o voce care să fie auzită de politicieni, deoarece în multe țări se dorește diminuarea rolului sindicatelor în societate. Noi am constatat că e nevoie de unitate nu doar la nivel de țări, în interior, ci de unitate la nivel european, la nivel global. Am observat că există anumite tendințe periculoase, inclusiv de substituire a dialogului social prin dialog civil…
– Chipurile, dialogul cu societatea civilă…
– Da, ceea ce constituie un risc iminent, constatat de mișcările sindicale din mai multe țări. De aceea, noi trebuie să fim auziți, trebuie să ne susținem reciproc. Ne-am propus ca PERC să servească drept o platformă pentru crearea unei rețele pan-europene de reacție la potențialele pericole care pot amenința diferite țări, dar, totodată, să fim și o voce care să fie auzită în Europa. Am constatat că cresc inechitățile, inegalitățile. Pentru noi, este foarte important ca toți să înțeleagă că nu vom admite un conflict cultural sau în alte domenii între Vest și Est. Ne dorim să fim o platformă unică. În acest sens, vrem să eliminăm discrepanțele, antagonismul între sectorul privat și sectorul bugetar sau sectorul public, să fie eliminate discriminările de gen, discriminările sau inegalitățile ce țin de salarii între femei și bărbați. Desigur, trebuie să depunem eforturi pentru a schimba realitatea, pentru că după pandemie, după declanșarea războiului în Ucraina, ne ciocnim cu o realitate nouă, crudă. Iar noi, sindicatele, trebuie să ne adaptăm, să ne racordăm la noile schimbări care au loc pe scena geopolitică, inclusiv pe scena politică în țară și în regiune. Se pune accent chiar pe alegerile europarlamentare care vor avea loc în 2024. Sindicatele nu își doresc să vină la putere partidele extremiste, pentru a menține un dialog social constructiv și în continuare.
– Ne puteți trasa câteva direcții, domenii în care schimbul de experiență ar aduce beneficii mișcării sindicale din R. Moldova? Am în vedere, în primul rând, protecția social-economică, ce ar trebui să treacă precum un fir roșu.
– Da, dar pentru a realiza un obiectiv precum este protecția social-economică, creșterea salariilor, a pensiilor, creșterea burselor, menținerea puterii de cumpărare a salariilor, păstrarea locurilor de muncă, avem nevoie, în primul rând, de sindicate moderne, puternice. De aceea, prima mea sarcină, prima mea prioritate ar fi revitalizarea sindicatelor, transformarea acestora din sindicate prestatoare de servicii în sindicate reprezentative, conform modelului european. Trebuie să monitorizăm tranziția. Inclusiv tranziția țărilor, a economiilor acestora, aceasta trebuie să fie o tranziție justă.
Personal, mi-aș dori să fie o tranziție de la o economie bazată pe regulile dure ale capitalului spre o economie orientată social, pe omul muncii. Noi vorbim, de asemenea, despre tranziția spre o economie „verde”. Aceasta trebuie să fie realizată prin diseminarea informațiilor către lucrători, către mediul de afaceri. Totodată, eu știu că pentru orice tranziție trebuie să plătească cineva. Vom depune efort ca pentru tranzițiile care se realizează în țară, în regiune, să nu plătească un preț prea mare oamenii muncii. Avem nevoie de incluziune. Vorbesc aici de incluziunea tinerilor pe piața muncii, e nevoie de promovarea tinerilor în organele de conducere sindicale, este necesară și promovarea femeilor. Totodată, trebuie să îmbunătățim condițiile de viață. Avem anumiți indicatori cu care am reușit să avansăm anul acesta. Am reușit să negociem o creștere salarială de circa 25% a salariului minim începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce este o realizare a noastră comună. Sarcina noastră e să devenim parteneri sociali mai buni, să fim mai activi pe platforma Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, sindicatele de ramură să fie mai active pe platforma comisiilor pentru dialog social la nivel de ramură. În anul 2023, am simțit un sprijin mare din partea teritoriului. Au fost organizate mai multe activități care au dus la creșterea imaginii sindicatelor și a rolului sindicatelor ca și actor social, inclusiv în teritoriu. Participarea noastră la PERC și în Confederația Europeană a Sindicatelor ne-a învățat să gândim global, dar, totodată, să acționăm local.
– E de așteptat că vă veți afla mai mult pe la Budapesta, Bruxelles decât la Chișinău, cu această nouă funcție?
– Desigur, va presupune participarea la mai multe evenimente la nivel european, posibil, și la nivel național în mai multe state, dar nu într-atât încât să pericliteze exercitarea funcției mele în calitate de președinte al CNSM.
– În încheiere, ne puteți dezvălui planurile de activitate pentru viitorul apropiat în noua calitate, de „dublu funcționar” sindical?
– Planurile sunt ambițioase. Mă refer la ceea ce ține de consolidarea mișcării sindicale, la revitalizarea sindicatelor, la creșterea rolului sindicatelor în calitate de actor social, partener social. Implicarea sindicatelor mai ales la nivel național în procesul de integrare în UE. Noi suntem membri și în Comisia națională pentru integrare europeană și, desigur, creșterea calității vieții și siguranța la locul de muncă pentru lucrătorii membri de sindicat este prioritatea de bază.