Interviu cu președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova
– Dle Zubcu, federațiile sindicale au revenit la obiceiul de a organiza spartachiade, la care participă organizațiile membre. Se pare că sindicatul este una dintre puținele instituții preocupate de modul de viață sănătos al membrilor săi?
– Mișcarea sindicală întotdeauna a fost foarte activă din punct de vedere al promovării culturii fizice. Pentru noi nu contează atât performanța sportivă, cât performanța colectivă, performanța în asociere, interacțiunea dintre oameni. Noi nu trebuie să promovăm doar pacea socială, sănătatea și securitatea la locul de muncă, dar inclusiv cultura fizică și sportul. Fiindcă e cunoscut faptul că o minte sănătoasă e într-un corp sănătos.
– Mai ales după pandemie, oamenii sunt dornici să comunice, să petreacă un timp împreună, în afara orelor de muncă…
– Mișcarea sindicală are obligația de a veni cu un apel față de partenerii sociali de a construi o lume nouă și de a semna un contract social post-pandemic. Lumea se schimbă, piața muncii, de asemenea, este într-o dinamică rapidă. De aceea, și noi, mișcarea sindicală, avem obligația să fim conectați la tot ce se întâmplă pe piața muncii și, desigur, avem nevoie să stabilim condiții noi pentru regulile de muncă, pentru respectarea drepturilor lucrătorilor.
– După pandemie, oamenii s-au schimbat, au suferit modificări și relațiile de muncă. Ce modificări a suferit activitatea sindicatelor?
– După pandemie, activitatea sindicatelor este centrată pe omul muncii. De exemplu, anul acesta este dedicat organizației sindicale primare. Promovăm o campanie în care vrem să punem accentul pe celula de bază a mișcării sindicale, organizația primară. Scopul nostru este de a auzi, de a ne trasa strategia și obiectivele pentru viitor pornind de la problemele cu care se confruntă la locul de muncă salariații, membri de sindicat.
– Deși în scădere, rata șomajului este un indiciu deloc de neglijat. În același timp, sunt încurajați muncitorii străini să vină să muncească în R. Moldova.
– Mișcarea sindicală nu se opune importului de forță de muncă calificată, iar ceea ce ține de forța de muncă necalificată este un moment sensibil pentru forța de muncă din Republica Moldova. De ce? Dacă noi nu vom motiva lucrătorii din Moldova prin creșteri salariale, importul de forță de muncă practic nu va stimula nici dezvoltarea economică a țării, cu atât mai mult nu va stimula antreprenorii să investească în educarea forței de muncă sau în creșterea calificării forței de muncă autohtone. Dar se va face importul forței de muncă necalificată tot mai ieftină care, desigur, nu va duce la îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor noștri.
– Cât privește moldovenii noștri de peste hotare. În ce măsură CNSM poate să le reprezinte interesele?
– Lucrătorii migranți, cetățeni ai Republicii Moldova, de asemenea, sunt în vizorul nostru. Ei au fost membri de sindicat la noi și, lucrând peste hotare, au devenit membri ai mișcărilor sindicale de acolo, pentru a fi protejați. CNSM are semnate acorduri de cooperare pentru protejarea lucrătorilor migranți moldoveni cu două confederații din România.
Potrivit statisticilor, în România activează în baza contractelor individuale peste 70 de mii de cetățeni moldoveni, și aici nu e vorba de cei cu cetățenie română. Avem acorduri de protejare a lucrătorilor migranți și cu trei confederații din Italia. Acum discutăm aceste chestiuni cu sindicatele din Portugalia, Spania, Franța, Germania. Iar din moment ce am devenit membri ai Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), vom conlucra cu sindicatele din țările europene și vom extinde aria colaborărilor.
