Suntem pe ultima suta de metri până la începutul unui nou an școlar. An școlar nou, probleme vechi. Cea mai stringentă fiind lipsa profesorilor. Și în acest an am putea începe cu un deficit de cadre de aproape două mii de persoane. Ce alte probleme mai stau pe masa sindicaliștilor, am încercat să aflăm de la președintele Federației Sindicale a Educației și Științei (FSEȘ), Ghenadie Donos.
– Suntem în pragul anului de studii 2023-2024, pregătirile de acest eveniment sunt în plină desfășurare, iar așteptările din partea tuturor celor implicați sunt mari..
– Principala problemă, datele căreia se acumulează de zeci de ani, rămâne cea a deficitului de cadre pedagogice în sistem, dar și lipsa perspectivei clare în ceea ce ține de atragerea tinerilor în sistem. Cifra de 2000 de cadre lipsă este estimativă și trebuie verificată. Or, realitatea pare a fi și mai gravă, dacă ne referim la posturile vacante și la modul în care ele sunt completate. Problemă e și modul de recrutare a tinerilor în sistem, cu practica vicioasă de a admite la studii în universități, la facultățile cu profil pedagogic toți doritorii.
Salutăm inițiativa ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, de a stabili un „prag de trecere” pentru cei care aspiră la profesia de pedagog, dar am dori să se pună accentul pe motivarea studenților, viitori pedagogi – atât pe parcursul studiilor, cât și în debutul carierei.
În vizorul nostru este și problema promovării profesiei de pedagog și protejarea profesorilor împotriva oricărei forme de violență. În acest sens, avem înțelegere din partea ministrului Dan Perciun, care plasează problema în lista priorităților. Recent, i-am prezentat ministrului varianta revizuită a proiectului de lege privind combaterea violenței față de personalul didactic (modificarea unor acte normative), care urmează a fi expertizat de un grup de juriști și propus deputaților.
– Zilele trecute ați avut o întâlnire cu ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun. A doua la număr deja de când a fost numit în funcție. Despre ce ați discutat?
– Avem mai multe întâlniri cu reprezentanții Ministerului Educației, inclusiv cu ministrul Dan Perciun, începând cu primele zile de activitate a dumnealui. La ultima ședință la care vă referiți, s-a discutat problema selectării prin concurs și numirii în funcție a șefilor organelor locale de specialitate. Am prezentat mai multe argumente pentru a proteja conducătorii de impactul factorilor politici din teritorii, or, lipsa unui regulament de concurs aprobat de Ministerul Educației și Cercetării a fost motivul unor abordări subiective din partea comisiilor de concurs din raioane și a generat mai multe situații tensionate. În perspectiva unor modificări administrative, e necesar să se examineze posibilitatea ca Organele Locale de Specialitate să se distanțeze, treptat, de Consiliile Raionale/Municipale și să devină subdiviziuni ministeriale menite să asigure o educație de calitate în toate teritoriile.
Poziția noastră în raport cu Ministerul Educației și Cercetării a fost și rămâne cea de corectitudine față de partenerii sociali, care discută și examinează problemele din sistem în cadrul unui dialog social eficient, bazat pe încredere reciprocă și pe argumente. Important e, însă, nu doar să se discute, ci să se identifice soluții pentru situațiile și problemele înaintate de angajații din instituții, conducători, membri de sindicat.
Poziția noastră în raport cu Ministerul Educației și Cercetării a fost și rămâne cea de corectitudine față de partenerii sociali
La prima întâlnire cu noul ministru, am solicitat o revigorare în activitatea Comisiei bipartite de dialog social MEC–FSEȘ, deoarece ultima ședință de lucru a acestui important for a fost în aprilie 2022. Același lucru l-am cerut în cadrul Comisiei naționale pentru consultări şi negocieri colective, or, fiecare problemă înaintată în cadrul acestor platforme de dialog social exprimă o doleanță venită de la angajați/membri de sindicat și este important ca problemele înaintate de oamenii muncii să fie soluțio-nate. Principalul indicator al eficienței acestor comisii de dialog este numărul soluțiilor găsite, care să pună în valoare oamenii muncii și să-i protejeze în mod efectiv.
În realitate, însă, suntem martori ai unui șir de intenții declarate, inclusiv în prioritățile recente ale Ministerului Educației și Cercetării pentru anul 2024. Am dori să avem situația când o parte din aceste bune intenții să fie trecute la categoria realizărilor. Ca să fiu mai explicit, o să aduc un exemplu: la 5 mai a.c., domnul ministru Anatolie Topală a declarat că perioada de acordare a indemnizației anuale pentru tinerii specialiști din domeniul educației se extinde de la trei la cinci ani. Ministrul Dan Perciun s-a referit și el la această inițiativă. Ca urmare, se va majora suma indemnizațiilor acordate tinerilor specialiști – de la 120 de mii de lei la 200 de mii de lei – pentru absolvenții instituțiilor de învățământ superior. Totodată, pentru absolvenții instituțiilor de învățământ profesional tehnic post-secundar, indemnizația va crește de la 96 de mii de lei la 160 de mii de lei.
Până aici e bine. Dar, toate aceste dec-larații, la ora actuală (15 august 2023), rămân la categoria intențiilor. Cadrul normativ a rămas neschimbat, nici modificările declarate din Codul Educației nu au fost realizate, nici Hotărârea de Guvern nr. 802 din 29.10.2015 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calcul, repartizare, utilizare şi evidență a transferurilor cu destinație specială pentru susținerea cadrelor didactice tinere, precum şi pentru modificarea, completarea şi abrogarea unor hotărâri ale Guvernului, nu a fost modificată din anul 2019.
La fel e și cu proiectul Statelor de personal din instituții; modul de stabilire a sporului pentru performanță personalului din unitățile bugetare; noua modalitate de calculare a sporurilor cu caracter specific pentru cadrele didactice din învățământul primar, gimnazial și liceal; proiectul metodologiei de finanțare pentru cercetare. Se cere o concretizare a condițiilor acordării sporului în mărime fixă de 1300 de lei, raportată la sarcina didactică de mai mult de 18 ore, inclusiv pentru conducători. Am adresat această întrebare atât Ministerului Finanțelor, cât și Ministerului Educației și Cercetării, dar un răspuns explicit până la ziua de azi nu l-am primit.
Prin urmare, ne apropiem de 1 septembrie 2023 cu… mai multe lecții nepregătite, și nu e bine.
– Cât privește lipsa profesorilor. Ministerul a anunțat niște măsuri, priorități care ar redresa situația. Credeți că acestea ar rezolva problema sau se mai impune ceva?
– Ceea ce propune ministrul Dan Perciun este important. Suntem martori ai unui grad înalt de implicare și dorință de a schimba lucrurile în bine. Toate prioritățile enunțate sunt relevante și merită o apreciere din partea comunității pedagogice, iar o parte din aceste priorități se regăsesc și în cerințele înaintate de membrii de sindicat.
Și dacă ne întrebați despre ce se mai impune, răspunsul îl știe toată lumea – în domeniul Educației, se cere o majorare substanțială de salarii, se cere ca salariile să devină motivante, să-i facă pe tinerii absolvenți de liceu să aspire a deveni pedagogi buni, să-i motiveze pe profesorii formați, pe cei cu experiență să rămână în sistem, să devină îndrumători, mentori pentru cadrele debutante, să fie scutiți de obligativitatea de a fi „robii hârtiilor” și ai rapoartelor fără sfârșit și fără rost, pentru ca să le rămână timp suficient pentru a se informa, pentru a fi competenți și creativi.
Subiectul salariilor este și el foarte important pentru toți, de aceea va fi pus în discuție aparte, la întâlnirea tradițională a ministrului cu activul sindical. Planificăm o asemenea întâlnire în primele zile ale lunii septembrie, iar subiectul discuției va fi inclusiv cerința noastră ca salariul mediu din educație să fie egal cu valoarea salariului mediu din economia Republicii Moldova. Angajații din sistem așteaptă de 30 de ani să fie auziți și apreciați. Sunt sigur că e și timpul să se schimbe ceva în acest sens. În caz contrar, riscăm, în perspectiva următorilor 5-10 ani, să rămânem fără cadre calificate atât în Educație, cât și în Cercetare.