Frumoase, harnice, înţelepte şi… discriminate

Dacă am compara Moldova cu o femeie, aceasta ar ară­ta ca o bătrână care stă singură, tristă și așteaptă să-i calce cineva pragul. Țara noastră îmbătrânește. Dacă vom continua în același ritm, în anul 2050, fiecare al treilea locuitor al Moldovei va avea peste 65 de ani. Ce face statul pentru a le motiva pe femei să nască? Fiind­că o familie care se gândește cu frică la ziua de mâine va amâna la nesfârșit nașterea unui copil.

 

Din păcate, într-un stat ce se vrea a fi de drept, precum este Republica Moldova, femeile, ca-re sunt dătătoare de viață, sunt discriminate la angajare, nu sunt promovate în funcții de răspun­dere și mulți încă mai consideră că locul femeii e acasă, la cratiță.

 

Aproape două treimi din angajate,fără contract de muncă

 

64,8% din femeile care acti­vează pe piața muncii nu au con­tract de muncă. Salariul mediu al femeii constituie 72% din salariul mediu al unui bărbat. Tot mai des apar anunțuri de angajare în care este indicat că este nevoie de o femeie de 18-35 de ani, să aibă experiență în muncă de cel puțin trei ani și, în plus, la CV se cere să fie atașată și o poză. Alții, în schimb, evită să angajeze femei, fiindcă acestea vor naște copii și vor trebui să iasă în concediul de maternitate.

La aceste discriminări sunt su­puse femeile din Republica Mol­dova, chiar dacă, oficial se susține că nu e tolerată niciun fel de dis­criminare. Despre situația feme­ilor și greutățile cu care se con­fruntă au discutat participanții la seminarul cu genericul „Acțiuni comune pentru muncă decentă a femeilor în Republica Moldova”.

La eveniment au participat conducerea Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), reprezentanți ai Guver­nului Republicii Moldova și ai Confederației Naționale a Patro­natului, conducerea organizației nonguvernamentale „Gender-Centru”, lideri din cadrul centre­lor sindicale național-ramurale.

 

Femeile din Republica Moldova sunt discriminate prin diferite mijloace

 

Participanții la seminar au do­rit să sensibilizeze autoritățile de diferit rang și populația, în gene­ral, despre condițiile de muncă ale femeilor și faptul că sunt dis­criminate prin diferite mijloace.

 

Femeia promovată, etalon al nivelului de conştiinţă a societăţii

 

CNSM promovează principiul asigurării exercitării drepturilor egale de către femei şi bărbaţi în toate domeniile de activita­te garantate de legislaţia Re­publicii Moldova. Oleg Budza, președintele CNSM, a subliniat importanța susținerii și a pro­movării drepturilor și intereselor acestora și a pledat pentru o mai bună implicare a partenerilor sociali în această direcție. „Când femeia va fi promovată așa cum merită, va avea o poziţie bună în societate, atunci vom avea copii sănătoşi și vom putea vorbi de muncă decentă și de egalitatea tuturor angajaților. Trebuie să fie o reacţie adecvată din partea conducerii Guvernului, a pa­tronatelor”, a menționat liderul CNSM.

În aceeași ordine de idei, Liuba Rotaru, preşedinta Con­siliului de Femei din cadrul CNSM, a menționat că majora­rea amenzilor acordate patroni­lor care discriminează femeile la locul de muncă ar îmbunătăți situația. Totodată, sindicalista a menționat necesitatea operă­rii unor modificări la legislația muncii, care ar veni în sprijinul femeilor, în special a celor în­sărcinate și a mamelor cu mulți copii. „Doar cu eforturi comu­ne, prin măsuri concrete, putem uşura soarta femeii. Trebuie în­treprinşi paşi concreţi ca să fie eliminat fenomenul de discrimi­nare la angajare în câmpul mun­cii. Deocamdată, totul este la ni­vel de discuţie. Trebuie ajustată şi revăzută şi legislaţia R. Moldo­va ca patronul care discriminea­ză femeia sau tânărul la angajare să ştie că va urma o amendă foar­te serioasă. Cine dacă nu noi am susţine femeia, am motiva-o să nască?”, a întrebat retoric Liuba Rotaru.

 

Cunoaşte-ţi mai bine drepturile

 

Și Sergiu Sainciuc, viceminis­tru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, prezent la eveniment, a recunoscut că moldovencele sunt discriminate la angajare de patronii care impun limită de vârstă, care cer poze, care refuză să o ia la serviciu doar pentru că recent a jucat nunta și, evident, va da naștere unui copil și va tre­bui să iasă în concediul de ma­ternitate. Iar pentru că sunt mai slab plătite decât bărbații, multe femei au pensii mizere.

 

 

Viceministrul a amintit de Legea Voluntariatului, adoptată încă în 2010, dar de care nu prea multă lume știe. „Datorită acestei legi, în vechimea de muncă sunt incluși și anii în care s-a făcut vo­luntariat”.

Valentina Bodrug–Lungu, președintă Gender-Centru, a pro­pus să fie organizate dezbateri, în urma cărora patronii să-și dea seama că femeile trebuie promovate în funcții înalte și ca acestea să-și cunoască mai bine drepturile și să ceară să fie res­pectate. „Femeile care au ieșit la muncă imediat după concediul de naștere nu știu că pot bene­ficia de indemnizații de îngrijire a copilului dacă își vor lua un program de muncă redus”. A mai atras atenția că 40% din femei muncesc în economia subterană și a propus reprezentanților Mi­nisterului Muncii să elaboreze un plan comun de acțiuni pentru ca femeile să se bucure de aceleași drepturi ca și bărbații.

 

Muncind „la negru”, supuse riscurilor profesionale

 

Participanții la seminar au mai precizat că cele mai multe încălcări ale drepturilor femeilor sunt înregistrate în agricultură, în administrația publică locală și în sfera serviciilor.

De asemenea, peste 60% din persoanele plecate la munci în străinătate sunt femei, iar peste 40% din femei muncesc în țară „la negru” și sunt supuse riscuri­lor profesionale.

În context, participanții la se­minar consideră necesară con­solidarea eforturilor parteneri­lor sociali pentru a îmbunătăți situația femeilor pe piața mun­cii.

Elena Carchilan, șef adjunct la Inspectoratul Muncii din cadrul CNSM, a vorbit despre securita­tea şi sănătatea în muncă. „Sunt domeniile cele mai importante ale politicii Uniunii Europene. Principiul egalităţii vizează com­baterea stereotipurilor şi a rolu­rilor atribuite femeilor şi bărba­ţilor, indiferent de etnie, religie, dizabilităţi, vârstă, precum şi ne­cesitatea modificării comporta­mentelor, a atitudinilor, norme­lor şi valorilor care aduc atingere demnităţii umane.

Femeile reprezintă grupul de persoane care este ocupat în mai mare măsură ca bărbaţii, respec­tiv, şomajul în rândul lor este mai mic faţă de cel al bărbaţilor. Sco­pul principal al protecţiei legale şi susţinerii femeilor în domeniul muncii este crearea pentru femei nu doar a unor condiţii speci­ale, ci anume a şanselor egale de a munci alături de bărbaţi. Legislația nu conține prevederi discriminatorii pe sexe în dome­niul salarizării”, a punctat Elena Carchilan.

Seminarul a fost organizat în cadrul proiectului „Orientare spre o piață echitabilă – învățare globală pentru muncă decentă”, finanțat de Uniunea Europea­nă și implementat de Guvernul Republicii Moldova, organizația „Gender-Centru” și Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova.