Foşti copii ai străzii, sub patronajul sindicatelor

„I-am găsit pe aceşti copii în stradă. Căutau în tomberoanele de gunoi ceva de mâncare, iar ochii li se scăldau în lacrimi. Erau îmbrăcaţi sumar, deşi era toamnă târzie afară”, îşi amin­teşte Aliona Şolopa, pedagog social la Centrul de Plasament Temporar „Brânduşa” din oraşul Hânceşti.

Renata Taşinschi are 12 ani şi se află la „Brânduşa” de aproape trei ani. Cântă în Ansamblul folcloric „Crăiţele” din Hânceşti şi visează să devină profesoară de muzică. Parascovia Aman are 11 ani şi se vede edu­catoare. „De multe ori, când pedagogii de la centru pleacă după alţi copii la grădiniţă, merg şi eu cu ei, îmi place să-i ajut pe cei mai mici să se îmbrace, îi ţin de mână şi le spun poezii”, îmi povestea Parascovia.

În anul trecut, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova a instituit pa­tronajul asupra Centrului „Brânduşa”, care reuneşte 18 minori cu vârsta între patru și 15 ani. Recent, copiii care cresc în această instituţie socială au fost aduşi de CNSM la Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” din capitală, unde au vizionat spectacolul „Sol­dăţelul de plumb” după H. Ch. Andersen.

„În august anul trecut, CNSM le-a adus copiilor literatură artistică. Către începu­tul noului an şcolar, copiii au primit în dar ghiozdane, rechizite şcolare, îmbrăcăminte şi încălţăminte. În ajunul Crăciunului, mi­cuţii de la „Brânduşa” au mers la Circul de Stat din Chişinău, după care au prezentat un spectacol de muzică şi dans la Institu­tul Muncii şi au primit cadouri din partea CNSM. Prin astfel de acţiuni filantropice, vrem să-i ajutăm pe copii să se integreze mai uşor în societate, pentru că ei nu se deosebesc cu nimic de semenii lor care sunt educați în familii. Acolo unde autori­tăţile publice centrale şi locale nu pot aloca bani, ar trebui să intervină societatea civilă. Agenţii economici care îşi desfăşoară acti­vitatea pe teritoriul raionului Hânceşti, dar şi unele asociaţii de business, ar putea face mai bună viaţa copiilor lipsiţi de căldura părintească. Mulţi dintre noi trec pe lângă aceşti copii, dar câţi înţeleg cu adevărat ce e în sufletul lor?”, se întreabă Vasile Patraş­cu, consilierul preşedintelui CNSM.

Larisa Dragomir, directoarea Centrului „Brânduşa” , ne-a relatat că 

doar doi dintre discipolii săi sunt orfani, ceilalţi au un sin­gur părinte în viaţă, dar şi acela e prieten bun cu paharul. „Le explicăm părinţilor că ar putea să-şi găsească un serviciu prin in­termediul Agenţiei Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă, dar, din păcate, nu ve­dem nici o schimbare. Până a aduce copiii la „Brânduşa”, părinţii respectivi mai varsă nişte lacrimi, apoi îi vizitează… o dată la ju­mătate de an, şi atunci la ore târzii, când accesul este interzis”.

Aliona Şolopa a menţionat că numai trei copii din cei 18 ar putea fi reintegraţi în familii, situaţia de acasă a celorlalţi co­pii fiind deplorabilă. „Copiii se pot afla în această instituţie socială pe un termin de la jumătate până la cel mult trei ani. Ce se întâmplă cu ei mai departe? Îi aju­tăm să-şi continue studiile, avem la Hân­ceşti școală profesională, unde copiii pot îmbrăţişa profesia de bucătar, tâmplar, lemnar”.

Psihologul Natalia David ne-a spus că le organizează copiilor activităţi de relaxa­re, pentru a diminua anxietăţile cu care vin din familii şi din şcoală, precum şi activităţi de dezvoltare a memoriei şi atenţiei.

După ce au fost la Teatrul „Licurici”, co­piii de la „Brânduşa” au mers la Institutul Muncii, unde au luat prânzul. Anterior, CNSM a deţinut patronajul asupra unui centru de plasament temporar pentru copii defavorizaţi din oraşul Străşeni, însă administraţia publică locală a decis să în­chidă instituţia. Copiii din fostul centru de la Străşeni au fost plasaţi în familii biologi­ce sau extinse.

Potrivit Alei Toma, preşedinta organiza­ţiei sindicale de la Teatrul „Licurici”, în ul­timii 10 ani, instituţia pe care o reprezintă a prezentat gratis spectacole pentru mai bine de 100 de mii de copii, inclusiv orfani şi cu nevoi speciale.