Federația „Sindsilva” își propune să majoreze salariul silvicultorilor și să „regenereze” organizația

Probleme cu care se confruntă angajaţii din ramura silviculturii au fost abor­date la 15 aprilie, în cadrul celui de-al V-lea Congres al Federaţiei Sindicate­lor din Silvicultură „Sindsilva”. Totodată, în cadrul congresului au fost trasate obiectivele federaţiei pentru următorii cinci ani.    

Anatolie Ciobanu, preşedintele Federaţiei „Sindsilva”, a spus că, în ultimii cinci ani, numărul de or­ganizaţii sindicale primare nu s-a schimbat, au fost păstrate toate cele 26 de organizaţii. În acelaşi timp, numărul membrilor de sindicat s-a redus simţitor, de la 4029 de per­soane la Congresul IV, până la 3683 la 1 ianuarie anul curent. Numărul de femei membre de sindicat a con­stituit, în 2011, 827 de persoane, iar în prezent – 692. S-a redus şi numă­rul de tineri – de la 246 de persoane, până la 205. „Din cei 26 de lideri ai comitetelor sindicale primare, în prezent sunt doar trei femei, ceea ce constituie numai 2%”, a menţi­onat Anatolie Ciobanu. Sursa ci­tată a amintit că o nouă Convenţie colectivă la nivel de ramură a fost semnată în februarie 2015. Totoda­tă, urmează a fi operate modificări la convenţie, în special, în ceea ce priveşte Regulamentul salarizării lucrătorilor din ramură, Statutul Serviciului Silvic de Stat şi norma­tivul de muncă al pădurarului.

Potrivit lui Anatolie Ciobanu, salariul silvicultorilor este unul dintre cele mai mici din economia naţională, chiar dacă s-au operat majorări. „În comparaţie cu anul 2011, când salariul mediu lunar pe ramură a constituit 2523 de lei, în 2015 acest indice a atins media de 4069 de lei, ceea ce constituie o creştere de 61%, iar media pe ţară a atins cota de 4613 lei. Statul este cel care trebuie să vină cu majora­rea alocaţiilor bugetare destinate ramurii silvice măcar pentru unele poziţii, cum ar fi paza, protecţia, regenerările şi extinderea spaţiilor cu vegetaţie forestieră. Condiţiile în care activează pădurarul la ora ac­tuală le cunoaştem cu toţii. O parte a soţiilor acestora rămân fără un loc de muncă, şcolile şi grădiniţele pen­tru copii sunt departe de cantoane, lipseşte comunicarea cu publicul, la o parte din cantoane nici curentul electric nu ajunge, nemaivorbind de drumuri practicabile. Avem ne­voie de noi cantoane silvice, încă­peri şi adăposturi pentru lucrătorii din pepinierele silvice, de noi echi­pamente şi utilaje, îmbrăcăminte specială, arme”, a menţionat Ana­tolie Ciobanu.

Salariul mediu din silvicultură este de 86 de euro

Preşedintele „Sindsilva” a vorbit şi despre problema privind sănă­tatea salariaţilor. „În ultimii cinci ani, şi-au recuperat sănătatea în instituţiile balneosanatoriale ale CNSM 155 de salariaţi, iar servici­ile respective au costat circa 680 de mii de lei. În acelaşi timp, au fost procurate, în 2014 şi 2015, din ba­nii alocaţi de către Comitetul Exe­cutiv al Federaţiei „Sindsilva”, încă 11 bilete de tratament, în valoare de circa 60 de mii de lei. A crescut şi numărul de bilete pentru odihna copiilor la taberele de vară, de la 68 în 2011 până la 80 în 2015”, a speci­ficat Anatolie Ciobanu.

Lilia Aramă, preşedinta comi­tetului sindical al Întreprinderii Silvice „Sil-Răzeni”, a menţionat la congres că, 

deşi salariul mediu pe ramură a crescut faţă de anul 2013, acesta nu compensează creşterea preţurilor şi a tarifelor. „Salariul net al unui pădurar este de 3.300 de lei, soţiile pădurarilor nu sunt angajate în câmpul muncii. În acelaşi timp, minimul de existenţă pentru o fa­milie compusă din patru persoane constituie 6000 de lei. Retribuţia lunară medie a unui angajat din sil­vicultură este de 86 de euro, mult mai mică decât din Europa”, a spe­cificat Aramă.

În Republica

Moldova nu există un mecanism de depistare a bolilor profesionale

Oleg Budza, preşedintele Con­federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, a menţionat la con­gres că, în anul 2015, a fost dificil să negocieze cu Executivul, pentru că s-au schimbat cinci guverne. „Statul trebuie să se întoarcă cu faţa spre problemele silvicultorilor. Avem relaţii de parteneriat cu Guvernul Filip, ne întrunim, discutăm, dar aş dori să fie o conlucrare construc­tivă, nu pur şi simplu vorbe goale. Sunt necesare mijloace financiare substanţiale pentru dezvoltarea silviculturii. Voi aborda problema respectivă în cadrul întrevederilor cu ministrul Finanţelor, dar şi la şedinţa Comisiei tripartite Guvern–Sindicate–Patronate. Nu se aude vocea specialiștilor care muncesc în pădure, e nevoie de o schimba­re. 12% din teritoriul ţării o consti­tuie pădurile, în timp ce în Europa acest indice este de 30 la sută. În ce direcţie mergem? Dacă vrem să avem plămâni sănătoşi, va trebui să extindem suprafaţa pădurilor. Voi insista să fie majorate alocaţiile din partea statului pentru ramura silvi­culturii”.

Totodată, Oleg Budza a mulţumit membrilor Federaţiei „Sindsilva” pentru că au participat la marşul or­ganizat de CNSM privind combate­rea muncii la negru. „E o problemă gravă, banii pe care ar fi trebuit să îi primiţi se află în economia subte­rană, e vorba de 14-15 mlrd. de lei. De la 1 mai anul curent, salariul mi­nim din sectorul real al economiei va constitui 2.100 de lei, faţă de 1.900, cât este în prezent. În acelaşi timp, la unele întreprinderi din ţară se plătesc lefuri mai mici de 1 900 de lei. Vă rog să fim solidari în ceea ce priveşte combaterea economiei informale. În cadrul negocierilor cu Guvernul Filip, am cerut să fie ma­jorate amenzile pentru admiterea muncii informale sau chiar să se deschidă dosar penal pentru astfel de încălcări. Nu se respectă Con­venţia nr.161 a Organizaţiei Inter­naţionale a Muncii privind medici­na ocupaţională, care prevede că la locul de muncă salariații trebuie să treacă controlul medical pentru a depista bolile profesionale. În Re­publica Moldova se depistează anu­al 10-14 cazuri de boli profesionale, în timp ce în Finlanda – 1000 de cazuri, în Danemarca – 2.000 de cazuri, iar în Germania – trei mii de astfel de cazuri. Cineva crede că noi suntem mai sănătoşi decât danezii sau nemţii? Eu nu cred, iar pentru asta sunt criticat. În Moldova nu există un mecanism de depistare a bolilor profesionale. Doar la 19 la sută din întreprinderi au fost eva­luate riscurile de boli profesionale. Voi insista ca administraţia Casei Naţionale de Asigurări Sociale să revadă Regulamentul de distribuire a biletelor de tratament în staţiunile balneosanatoriale. Aceste bilete nu se repartizează corect, iar oamenii ne critică. Dacă mergem pe calea europeană, sănătatea trebuie să fie o prioritate. De la 1 ianuarie, vom implementa sistemul de tichete de masă, la fel ca în România, Franţa și în alte state. Am discutat la acest subiect şi cu premierul Pavel Filip, şi cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu”, a subliniat Oleg Budza.

Anatolie Ciobanu a fost reales în funcţia de preşedinte al „Sindsilva”

În cadrul Congresului, în calitate de preşedinte al Federaţiei „Sind­silva” a fost reales Anatolie Cioba­nu. Totodată, a fost ales Comitetul Executiv al federaţiei, din care fac parte Anatolie Ciobanu, Valentin Munteanu, Lilia Aramă, Lilia Ţâcu, Boris Cojocaru, Oleg Bădănău, Serghei Stepaniuc, Iuri Cravcenco, Vitalie Grosu, Ghenadie Grubâi, Vitalie Roşca, Valentina Munteanu şi Svetlana Popov. Din noua com­ponenţă a Comisiei de cenzori fac parte Irina Vâlea, Ala Pana, Elena Dolghescu. Ghenadie Grubâi, pre­şedinte al comitetului sindical pri­mar al Aparatului central al Agen­ţiei „Moldsilva”, a fost ales delegat din partea Republicii Moldova la Congresul V al Federaţiei Sindica­telor Lucrătorilor din Ramurile Sil­vice ale Ţărilor CSI. Evenimentul va avea loc la Moscova, pe data de 3 iunie anul curent.

În următorii cinci ani, Federaţia „Sindsilva” îşi propune să sporeas­că activitatea ce ţine de majorarea salariului mediu din silvicultură şi trecerea urgentă a tuturor colecti­velor la prima categorie de salari­zare de 1900 de lei, asigurarea res­pectării drepturilor de muncă ale salariaţilor în litigiile individuale şi colective, promovarea tinerilor sin­dicalişti în componenţa comitetelor sindicale primare şi a Comitetului Executiv al Federaţiei „Sindsilva”.