Foto: cugetliber.ro
De ani buni pensiile nu acoperă cheltuielile pentru alimentaţie şi medicamente, dar mite pentru întreţinerea locuinţelor. Este paradoxal faptul cum supravieţuieşte un pensionar cu o pensie sub 1000 de lei în cazul când datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că minimul de existenţă în Republica Moldova constituie 1455 lei lunar (circa 95 euro).
Conform datelor Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei după ultima indexare a pensiilor, realizată în aprilie 2012, pensia minimă pentru limită de vârstă constituie 702 lei, pentru lucrătorii din agricultură mărimea pensiei minime este de 620 lei, iar pensia minimă de invaliditate constituie 500 lei pentru gradul I, 480 lei – pentru gradul II de invaliditate şi 340 lei– pentru gradul III.
Tizicul – în vogă pentru sobele reci
Am întrebat câțiva pensionari, cum se vor încălzi în sezonul rece, în condițiile în care cifrele facturilor depășesc cu mult pensiile. Eudochia Popușoi, pensionară din satul Răscăieții-Noi, raionul Ștefan-Vodă, spune că s-a bucurat mult când a fost gazificat satul: „Dar ce folos, dacă ne arde la buzunar. Cu pensia mea de 700 de lei, nici nu poate fi vorba de încălzit casa cu gaz. Îl folosim doar la gătit,” afirmă pensionara. „În plus, și prețul lemnelor crește de la o zi la alta, odată cu apropierea iernii. Am cumpărat acum o săptămână trei cuburi de lemne cu 600 lei cubul, iar azi sunt deja 620 lei. Am noroc de fecior că mă ajută cu de foc. M-am adresat la primărie pentru ajutorul care se cuvine pensionarilor pentru sezonul rece, dar mi s-a spus că deja a fost întocmită o listă și va trebui să pregătesc actele pentru anul viitor. 200 de lei pentru trei – patru luni ale sezonului rece sunt foarte puțini pentru lemne”, spune femeia dezamăgită.
O altă pensionară de la nordul țării, Ana Zaporojan, spune că este obișnuită cu greutățile. „Chiar dacă am o pensie mică, mai vând ouă, brânză de vacă, semințe. Uneori chiar mai împrumută și feciorul de la mine, știe că am tot timpul bani la ciorap!”, râde bătrâna. “De încălzit la iarnă soba, mai folosim și tizicul ca să economisim lemne și cărbuni”.
Mătușa Vera Mironova, locuitoare din sectorul Botanica, Chișinău zice că așteaptă cu emoții mari iarna. „Am trecut cu greu de iarna trecută, mai ales că am avut ghinionul să cad pe gheață și banii adunați pentru achitarea serviciilor comunale s-au dus pentru tratament.” A trebuit să renunţe la apartamentul cu două camere, din cauza întreținerii foarte scumpe. L-a vândut, trecând cu traiul într-o garsonieră. „Sunt nevoită să economisesc din banii pentru mâncare, renunțla lapte și carne pentru a nu avea datorii la stat. Copiii sunt departe și dacă mă debranșează de la căldură risc să înghețsingură în casă”, se plânge femeia.
Mihai Arusoi: ”Termocom nu e organizație de binefacere”
Potrivit unui comunicat de presă, la 10 septembrie SA ”Termocom” a dat startul campaniei de recuperare a datoriilor de la răuplatnici, devenită deja o tradiție în capitală. Peste 250 de angajaţi ai furnizorului de agent termic din capitală merg pe la casele oamenilor cu datorii, pentru a-i convinge să achite facturile. Datele întreprinderii arată că sunt 52 de mii de cetățeni datornici. ”Datoria acestora constituie 311 milioane lei, acestea sunt inclusiv şi plăţile curente care nu au fost achitate pentru perioada de încălzire 2012-2013”, a declarat directorul comercial al S.A. ”Termocom”, Mihai Arusoi. “Cetățenii achită de obicei facturile pentru energia electrică și apă pentru că riscă să fie deconectați, iar pentru că “Termocom” nu are contract direct cu fiecare furnizor în parte, aceştia cumulează datorii de mii de lei,” a specificat Mihai Arusoi. Întrebat cum ar putea să achite pensionarii datoria cu o pensie atât de mică, acesta a declarat că “Termocom” nu este o organizație de binefacere, de aceea toţi consumatorii trebuie să-și onoreze obligaţiunile de a plăti. Trebuie să găsească bani de la copii, sau o altă soluţie ar fi subvenţiile de 100% din partea statului, nu doar cu 40%, ca până acum”, a spus directorul comercial “Termocom”.
76 milioane de lei pentru încălzirea celor vulnerabili
Primăria Chişinău a acordat anul precedent compensaţii la în-călzire familiilor cu venituri mici, în mărime de 40 la sută din costul facturii la agentul termic. Persoanele din oraş sau suburbii care se încălzesc cu gaze naturale, lemne sau cărbune, au beneficiat de un ajutor social în mărime de 250 lei lunar pentru fiecare gospodărie. De asemenea, cetăţenii care au beneficiat de ajutor social la plata energiei termice, gazelor natura-le, lemnelor şi cărbunilor, a căror situaţie materială nu s-a îmbunătăţit şi doresc să beneficieze de compensaţie şi în perioada de încălzire următoare, urmează să depună o cerere de confirmare în acest sens. În sezonul de încălzire 2011- 2012, de compensaţii la plata agentului termic din partea Primăriei au beneficiat circa 38 mii de familii, pentru care din bugetul municipal s-au achitat 76 milioa-ne de lei.
