Foto: flux.md
Vom trăi bine. Scumpirile ne vor enerva încă o lună – două, adică până la sfârşitul primei jumătăţi a anului, după care preţurile o vor lua în jos. Astfel încât inflaţia în 2014 nu se va ridica mai sus de cota de 5,2 la sută sau cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât se pronosticase anterior. Cât priveşte evoluţia inflaţiei pentru anul viitor, previziunile sunt de-a dreptul încântătoare. Nici semn de scumpiri. Dimpotrivă, preţurile ar putea să cadă până la 4,3 la sută, adică cu aproape un procent sub nivelul prognozei pentru anul de faţă.
Asemenea previziuni excesiv de optimiste au fost rostite de Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, în cadrul recentei prezentări a inflaţiei pe ţară pentru următoarele opt trimestre. Conducătorul principalei instituţii a statului responsabilă de stabilitatea preţurilor a avansat ideea că scumpirile ar putea fi posibile până la începutul lunii iulie anul curent, îndeosebi pe segmentul produselor alimentare. În schimb, în a doua jumătate a anului „se va înregistra o încetinire mai accentuată a inflaţiei”.
În opinia guvernatorului BNM, preţurile la combustibil vor continua să aibă o influenţă minoră asupra creşterii nivelului general al preţurilor. De asemenea, se anticipează o accentuare a încetinirii ritmului de creştere a preţurilor la hrană, pentru că, explică Dorin Drăguţanu, preţurile mondiale la produsele alimentare vor continua scăderea.
FAO prevesteşte o scumpire a hranei
Din păcate, afirmaţiile, previziunile excesiv de optimiste ale guvernatorului BNM sunt risipite de studiile, datele organismelor internaţionale, de calculele experţilor din ţara noastră. Chiar nu ştiu ce se va întâmpla cu preţurile mondiale la combustibil şi nici nu presupun dacă se va găsi cineva să lanseze anumite prognoze privind evoluţia acestora câtă vreme SUA, Uniunea Europeană pun la cale un plan de izolare a Rusiei, unul dintre cei mai mari producători de petrol şi de gaze din lume.
Cât priveşte parcursul preţurilor mondiale la produsele alimentare, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) constată că acestea au atins, la finele primului trimestru, cel mai ridicat nivel din ultimii ani, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, îndeosebi din SUA şi Brazilia, şi a tensiunilor geopolitice din regiunea Mării Negre. Mai rău, FAO estimează că anul acesta producţia mondială de cereale va fi cu două procente mai mică decât recolta înregistrată în 2013.
Riscurile care planează asupra economiei ţării
Nici experţii noştri nu împărtăşesc optimismul exagerat al guvernatorului BNM. Bunăoară, un studiu al Institutului Naţional de Cercetări Economice (INCE) ţinteşte o creştere a preţurilor de 5,5 la sută, cu 0,3% mai mare decât cea anunţată de Dorin Drăguţanu. Creşterea economică va fi sub 4 procente, adică de două ori şi ceva mai joasă faţă de anul trecut, explică Alexandru Stratan, directorul INCE.
Dar s-ar putea să fie şi mai rău. Mai ales pe fundalul tensionării relaţiilor dintre Ucraina şi Rusia, al recesiunii economiei din ţara vecină de la răsărit şi aplicării noilor restricţii de către Moscova în raport cu imigranţii moldoveni. Nu este exclusă extinderea regimului de embargo asupra exporturilor moldoveneşti în Federaţia Rusă. Deşi anul agricol pare să fie unul bun, potrivit lui Alexandru Stratan, recolta va fi mai mică cu cinci la sută faţă de 2013. Nu vor veni mai mulţi bani de la moldovenii care lucrează în străinătate. După calculele INCE, fluxul remiterilor s-ar putea subţia cu trei procente, după ce anul trecut a crescut cu 10 la sută. Este de aşteptat ca să fie trimişi mai puţini bani în ţară, în primul rând, din Federaţia Rusă.
Să fim pregătiţi pentru ce-i mai rău
Prognozele INCE nu sunt de neglijat, pentru că, după cum recunoaşte ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, calculele acestei instituţii privind evoluţia economiei ţării pe anul trecut s-au dovedit a fi cele mai exacte. Unde mai pui că previziunile colaboratorilor Institutului aproape că se suprapun peste prognozele Fondului Monetar Internaţional, care estimează o creştere economică de doar 3,5 la sută, iar Banca Mondială ne surprinde cu o extindere a produsului intern brut al ţării de doar 2%. Iar previziunile centrului analitic „Expert-Grup”, în genere, ne dă gata: indicele avansului economic, anul acesta, de abia dacă se va ridica deasupra cotaţiei zero.
Pe cine să credem? Pe guvernatorul BNM, cu promisiuni de viaţă bună, sau pe experţii autohtoni, instituţiile internaţionale, cu previziuni sumbre? Soluţia ne-o dă un principiu al reuşitei omului de afaceri german: gândeşte-te la bine, dar pregăteşte-te pentru ce-i mai rău!
