Despre crearea noilor locuri de muncă, parteneriatul public privat, necesitatea promovării antreprenoriatului feminin precum și experiența acumulată de la alte țări pe parcursul anilor, dar și despre încheierea proiectului regional din Europa de Sud–Est s-a vorbit recent la o conferință de presă.
Dezvoltarea antreprenoriatului feminin este o sarcină primordială pentru Republica Moldova, mai ales dacă după semnarea Acordului de Asociere cu UE vor fi armonizate cu standardele europene toate documentele legislative. Trebuie să menționăm că femeile astăzi reprezintă 52% din populație, dar în afaceri sunt implicate doar 27%.
Conform studiilor efectuate în Moldova, femeile antreprenoare se confruntă cu mult mai multe probleme și mai greu le rezolvă decât bărbații, inclusiv obținerea creditelor. Nu e secret că Moldova se mai consideră în mod tradițional o țară patriarhală. Până în prezent, deși ne aflăm în secolul XXI, chiar din gura demnitarilor, poți auzi că locul femeii este la bucătărie sau să stea acasă și să crească copii.
Deși femeia le poate reuși pe toate, înșiși bărbații nu au tărie de caracter ca să recunoască cu voce tare că anume așa este. De aceea, este dovedit faptul că stereotipul „bucătăriei” o stimulează pe femeie să demonstreze că ea poate mult mai mult decât se crede. Astăzi, femeia tinde să fie independentă economic de soț. Își pornește afacere, deschide noi locuri de muncă, contribuind prin asta la combaterea migrației de muncă. Însă nu este susținută de stat, așa cum e în alte țări dezvoltate.
 |
Promovarea femeilor nu ar trebui să fie doar preocuparea organizațiilor de femei |
Însă, pornind de la studiile realizate, se atestă că procentual mai puține femei în raport cu bărbații își asumă riscul de a lua un credit, ceea ce nu se observă în țările europene, unde femeile sunt mai sigure, mai susținute și promovate. Sintagma „antreprenoriatul femenin” este catalogată în Moldova drept o noutate în vocabularul bărbaților. Numai datorită asociațiilor de femei, care luptă și promovează drepturile acestora, sintagma respectivă se înrădăcinează tot mai mult în Moldova. Dar aceasta ar trebui să fie și preocuparea statului, a întregii societăți, nu doar a organizațiilor de femei.
Mai mult ca atât, datorită lobby-ului promovat de organizațiile de femei antreprenoare din Moldova, s-a obținut introducerea unui capitol în Strategia 2020 privind dezvoltarea antreprenoriatului feminin. Tot în ultimul timp s-au creat mai multe rețele de asociații de femei antreprenoare, iar grație proiectului realizat în Moldova susținut de GTF, multe organizații au aderat la platforma comună, pentru a se familiariza cu bunele practici.
Conferințe internaționale, mese rotunde, training-uri și seminare, târguri și expoziții au avut loc pentru participanții la proiect din cele nouă țări: Albania, Bosnia și Herțegovina, Croația, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Slovenia, Serbia, Turcia, precum și regiunea Kosovo. Cât privește participanții la activitățile organizate, aceștia au reprezentat Guvernul, Parlamentul, camerele de comerț, asociații de femei antreprenoare, precum și reprezentanți ai businessului mic și mijlociu.
Proiectul a fost realizat de către Centrul regional pentru probleme gender (GTF) din Zagreb, Croația, în parteneriat cu Consiliul regional de cooperare (CRC), precum și Centrul Sud–Est European de Educație Antreprenorială (SEECEL) cu suportul financiar al Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare internațională (Sida).
