Foto: tsn.md
Este chirurgul-pediatru principal din Moldova. Învaţă studenţii că medicina este o vocaţie, iar grija de pacient este mai presus de orice. Directoare a Centrului de Chirurgie Pediatrică “Natalia Gheorghiu”, şefă de catedră, Eva Gudumac a devenit un etalon pentru toţi cei care activează în medicină şi nu numai. Pacienţii îi spun “îngerul spitalului”, studenţii îi dedică poezii, iar copiii când vin în vizită îi aduc neapărat câte o floare de cameră, una în plus la colecţia pe care o are în cabinetul medical.
Provine dintr-o familie simplă, de la nordul Moldovei. Nu-și dorea să devină medic, așa s-a întâmplat, poate că a fost soarta, cum zice doamna Gudumac. Mentor i-a fost prima femeie -chirurg din Moldova, legenda medicinii autohtone, Natalia Gheorghiu. “Anume ea mi-a zis să devin pediatru, m-a învățat să fiu în primul rând om, pentru că, să lucrezi cu un copil bolnav nu e simplu deloc”.
Visul era să devină învățătoare, deși pe asta o face acum. Zi de zi, povestește studenților de la USMF ce înseamnă să lucrezi cu copiii și cât de important este să faci ceea ce-ți place. Pentru asta, doamna Eva este răsplătită cu admirație. De Ziua Lucrătorului Medical şi a Farmacistului, studenții îi dedică poezii.
Cabinetul său seamănă mai mult cu o grădină. Pe lângă o masă mică și un scaun care ocupă maxim doi metri pătrați, încăperea abundă în flori de cameră. Sunt aduse de părinţii copiilor, o bucată de viaţă, în semn de recunoştinţă. “Printre toate florile astea, am pus și o iconiță. Copiii când vin se simt bine aici, nu-i mai sperie pereții albi și goi. Se pierd printre frunze și nu-i mai văd. Și când îi întreb ce fac acolo, zic că se roagă la Bojica”.
Ritualul operației e simplu, pe lângă mască, mănuși, bisturiu și cele necesare, n-ai s-o vezi pe Eva Gudumac operând fără pantofi cu toc, ținută sobră, coc și ruj roșu. “O femeie trebuie să fie frumoasă și să arate bine chiar și în sala de operații”.
Fiecare medic are un mic cimitir…
Chiar dacă zice că e o meserie grea și istovitoare, cu multe sacrificii, fiica i-a călcat pe urme. “Nu am acordat atenția necesară fiicei mele, pentru că aici muncești 24 din 24. Nu aveam timp să vorbesc cu mama, cu tata, să le întorc bunătatea”.
Foto: acpmd.org
Mulți au “curtat-o”, i s-au propus funcții înalte, dar toate au fost refuzate. “Am avut multe oferte de a ocupa posturi importante, de a fi rector al Institutului de Medicină, să fiu ministra Sănătății, am fost opt ani deputat în Parlament, dar nu regret, paralel am profesat, am operat. Mă bucur că acolo am fost auzită. Țin minte că după ședințe, nu ieșeam cu toți deputații odată, rămâneam ultima, pentru că îmi era rușine, eu sunt un simplu medic, profesoară, oaia neagră printre ei toți. Acesta e destinul meu, să fiu lângă cel suferind. Partidul meu e partidul copiilor, nu m-am dus acolo pentru apartamente, bogăția mea sunt copiii”.
Am întrebat-o despre erorile medicale. Mi-a spus că şi medicii buni pot comite greșeli, cu sau fără voie: “Nu există medici care să nu fi comis erori. Eu dacă simt că ceva nu este cum trebuie, dacă nu sunt încrezătoare, nu mă duc la operație. Fiecare medic are un mic cimitir, nu-l au doar cei care fac lucruri simple”.
Alimentaţia sănătoasă previne îmbolnăvirea
“Nouă ne pare că alimentăm corect copiii, tot ce apare în pungulițele aduse de peste hotare, sunt modificate genetic. Se cere o alimentație mai naturală, asta ar preveni îmbolnăvirea. Apoi, cum apare un nor, îmbrăcăm repede căciulița, copiii nu sunt căliți.
 |
Medicaţia necontrolată a copilului duce la agravarea stării pacientului |
Se zice că trebuie să dai totul copilului, dar acest lucru nu înseamnă un pachet de bomboane. De multe ori, în cazul unor boli mai grave, părinții nu observă simptomele, de aia suntem noi părinți, să observăm. Când se naște un copil bolnav, toți stau în jurul lui, ceea ce e firesc, dar se uită de cel sănătos, care poate deveni invalid.
În fața tumorilor, suntem neputincioși, dar diareile, de exemplu, se pot preveni, să nu ne alimentăm copiii cu produse expirate, aici intervine responsabilitatea părinților”.
Farmacia nu trebuie să fie un business
“Sunt pentru ca medicamentele să fie procurate cu reţete, iar medicul să poarte răspunderea. Nu există medicament care să nu fie toxic. La noi, mama înțelege că dacă nu are reţetă de la medic, poate să-i dea paracetamol copilului la fiecare două ore, de șapte ori. S-a întâmplat așa un caz, iar noi n-am reușit să salvăm fetița. Toate medicamentele sunt droguri și au efecte nocive, iar farmacia nu trebuie să fie un business, dar un compartiment al medicinii care vine să ajute medicul. Libertatea de a cumpăra medicamente ca pâinea trebuie să fie interzisă. Medicii de familie ar trebui să explice mamelor despre riscuri. Doza mare duce la îmbolnăvirea ficatului. Medicația necontrolată duce la agravarea stării pacientului”.
Nu regret că am rămas, pentru că am salvat vieţi
Foto: usmf.md
“Eu și soțul meu la fel am avut multe oferte de a pleca în Rusia, România. Aici ne-am născut, am învățat, aici sunt rădăcinile. Cei ce au rămas în altă țară, fie nu au rădăcini, fie rădăcinile sunt putrede. Eu înțeleg că salariile sunt mici, că nu sunt perspective.
Nici eu nu sunt bogată, nu mănânc din două farfurii, nu dorm pe două paturi, am o mașină Honda din 91, în schimb am sănătate și posibilitatea de a ajuta pe cineva care azi se simte mai rău ca mine. Nu regret că am rămas, pentru că am salvat vieți, poate cândva și-or aminti numele meu”.
Studenţii sunt buni, dar uită câteodată să înveţe
“Studenţii sunt frumoși, bine îmbrăcaţi, au telefoane, acces la internet, au bursă, părinți care îi ajută, sănătate, dar uită câteodată să învețe. Sunt studenți buni care mănâncă cartea.
Din 100 de tineri, 1% șchiopătează, vrea, dar nu reușește, motivele sunt diferite, probleme în familie, dragoste neîmpărtășită…
Trebuie să fii muncitor, să conștien-tizezi unde te duci, aprecierea nu vine ușor, trebuie să muncești. Cei care doresc să se sacrifice, pot s-o facă. Dacă ești în stare să sacrifici petrecerile, timpul liber, înseamnă că poți s-o faci. Asta-i medicina. E o specialitate grea, niciodată un medic nu a murit de foame, dar nici bogat n-a fost, poţi fi și huiduit. Niciodată medicina nu a stat în capul mesei”.
