Estimări ale OIM privind impactul COVID-19 asupra lucrătorilor

Pandemia de coronavirus, care afectează veniturile şi nivelul de trai al lucrători­lor, va lovi cel mai puternic în persoanele cu locuri de muncă mai puțin protejate și cu remunerare mai scă­zută. Din acestea fac parte lucrătorii tineri și cei mai în vârstă, precum şi femeile și imigranții, arată o estimare recentă a Organizaţiei In­ternaţionale a Muncii.

Astfel, criza economică ge­nerată de COVID-19 ar putea duce la dispariţia la nivel global a aproape 25 de mln. de locuri de muncă, iar dacă vor exista politici de răspuns coordonate la nivel internaţional, ca şi în cazul crizei financiare din 2008-2009, atunci impactul ar putea fi semnificativ mai mic.

Avem două instrumente-cheie care pot atenua consecințele și restabili încrederea oamenilor

„În perioade de criză, cum este cea pe care o traversăm, avem două instrumente-cheie ce pot atenua consecinţele și restabili încrederea oamenilor. Vorbim, în primul rând, despre dialo­gul social şi angajarea în acesta a lucrătorilor, angajatorilor şi a reprezentanților acestora, ceea ce este esențial pentru obţinerea încrederii și a susţinerii măsurilor de care avem nevoie pentru a depăși această criză. În al doilea rând, standardele internaționale de muncă oferă o bază verifica­tă şi sigură pentru politicile de răspuns orientate spre o redre­sare durabilă și echitabilă. Totul trebuie făcut pentru a minimaliza daunele suportate de oameni în acest moment dificil”, a declarat Guy Ryder, directorul general al OIM.

Femeile au mai puțin acces la protecția socială și vor suporta o povară disproporționată în economia de îngrijire

Potrivit estimării OIM, epidemi­ile și crizele economice se soldea­ză cu un impact disproporționat asupra diferitelor segmente ale populației, ceea ce poate declanșa agravarea inegalității. Conform experienței anterioare și infor-mațiilor curente despre pande­mia COVID-19, dar și evoluţiei crizelor precedente, pot fi iden­tificate următoarele grupuri vul­nerabile:

• Persoanele cu o stare precară a sănătăţii şi cele în vârstă prezin­tă cel mai mare risc de a dezvolta probleme grave de sănătate;
• Tinerii care se confruntă deja cu rate mai înalte de șomaj și de subocupare sunt mai vulnerabili la scăderea cererii de forță de muncă. Muncitorii mai în vârstăpot suferi, de asemenea, de vul-nerabilități economice, precum rate mai mari de șomaj și o redu­cere a timpului de muncă;
• Femeile sunt suprareprezen­tate în sectoare mai afectate (cum ar fi serviciile) sau în ocupații care se află în prima linie pentru a face față pandemiei (de exemplu, asistenții medicali). OIM estimea­ză că 58,6 la sută dintre femei­le angajate lucrează în sectorul serviciilor din întreaga lume, comparativ cu 45,4 la sută dintre bărbați. De asemenea, femeile au mai puțin acces la protecția socială și vor suporta o povară disproporționată în economia de îngrijire în cazul închiderii școlilor sau a sistemelor de îngrijire;
• Muncitorii neprotejați, inclu­siv angajații independenți sau cei care desfăşoară activităţi ocazio­nale, sunt probabil dintre cei mai expuşi, întrucât nu au acces la concediul plătit sau cel medical, dar și la alte forme de protecţie socială;
• Muncitorii imigranți sunt de­osebit de vulnerabili la impactul crizei COVID-19, prin limitarea atât a posibilității de a-și găsi de lucru în țările de destinație, cât și de a se întoarce la familiile lor.

Securitate şi sănătate în muncă

Protecţia lucrătorilor la locul de muncă pentru reducerea im­pactului direct al coronavirusului trebuie să se facă prin:

• Îmbunătățirea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă, inclusiv referitoare la distanța socială, furnizarea echipamente­lor de protecție, procedurile de igienă și modul de organizare a muncii, susținute prin campanii de informare și conștientizare și prin dialog social între angajatori și lucrători și reprezentanții aces­tora;
• Încurajarea regimurilor flexi­bile de lucru;
• Prevenirea discriminării şi a excluderii referitoare la COVID-19;
• Îmbunătățirea accesului ge­neral la servicii de sănătate, inclu­siv pentru lucrătorii neasigurați și familiile lor;
• Extinderea accesului la con­cedii medicale plătite, prestații de boală și concediu, pentru a asigura securitatea veniturilor ce­lor bolnavi, aflaţi în carantină sau care au grijă de copii, vârstnici sau alți membri ai familiei.