Esther LYNCH: „CNSM are multe lucruri pozitive de demonstrat la capitolul protecția angajaților”

Interviu cu Esther Lynch, Secretar General al Confederației Europene a Sindicatelor

– Doamnă Lynch, știu că ați avut un program încărcat în timpul vizitei în Republica Moldova, în perioada 22-24 noiembrie. Ne puteți face o scurtă retrospectivă a vizitei?

– În primul rând, vreau să vă spun că sunt încântată de ceea ce am văzut și auzit, de cooperarea cu partenerii so­ciali, de eforturile depuse de sindicate în vederea promovării drepturilor și in­tereselor angajaților. Mă bucur foarte mult pentru marea familie sindicală din Republica Moldova. Aș mai adăuga aici viziunea împărtășită de liderii sindicali referitor la locurile de muncă decente, la salarizare și la viitorul angajaților în tim­puri deloc ușoare.  Am rămas profund im­presionată în urma întâlnirii cu liderii de sindicat, am discutat despre problemele reale cu care se confruntă, despre res­pectarea contractelor colective de muncă. Am fost mișcată de faptul că oamenii au ținut piept dificultăților, nu au renunțat, nu s-au dezamăgit de sindicate în apărarea drepturilor lor. Sunt impresio-nată de managementul aplicat în perioa-da de criză pentru soluționarea proble­melor vitale, pentru susținerea păturilor vulnerabile.

– Ce concluzii ați tras în urma di­alogurilor cu guvernanții? Guver­narea mizează mult pe donațiile din partea UE, pe subvenții. Dar în ce măsură își respectă guvernarea an­gajamentele asumate față de UE vi­zând condițiile pe care trebuie să le creeze pentru angajați?

– Am observat că toți cei cu care m-am întâlnit sunt pe deplin implicați în procesul de integrare europeană. Fiecare exprima o înțelegere clară a drepturilor angaja-ților din Republica Moldova. Și înțele-gerea oportunităților de a crea joburi bune pentru lucrătorii din R. Moldova. Dar există și unele lacune: le lipsește de­terminarea de a folosi toate mijloacele disponibile. Guvernarea ar trebui să pună niște condiții suplimentare atunci când e vorba de investiții: cum se răsfrâng aces­tea asupra angajaților, asupra formării specialiștilor. O altă condiție este ca lu­crătorii să nu fie exploatați. Iar munca nedeclarată este o formă de exploatare. Mesajul meu către actorii implicați este ca ei să respecte întocmai acordurile încheia­te, convenția colectivă, contractul colectiv de muncă și să susțină angajații pe toate planurile.

– În octombrie s-a împlinit un an de când CNSM s-a afiliat Confederației Europene a Sindicatelor. După pă­rerea dvs., un an e suficient pentru ca mișcarea sindicală din Republica Moldova să-și ajusteze prioritățile și obiectivele cu ETUC?

– Da, cu siguranță! Răspunsul meu este „Da!” Deoarece Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova este implicată în promovarea politicilor europene ale ETUC și își armonizează pașii spre binele tuturor membrilor săi.

– Cum apreciați forța, capacitatea Confederației Naționale a Sindicate­lor din Moldova, care are circa 300 de mii de membri? În context, cum vedeți integrarea CNSM în marea familie sindicală europeană?

– CNSM are multe lucruri pozitive de de­monstrat la capitolul protecția angajaților. Un succes înregistrat ar fi salariul minim negociat cu guvernarea. Ceea ce știu e că CNSM acumulează experiență și se inspi­ră de la alte organizații europene în ceea ce privește mecanismele, modalitatea de implementare a directivelor UE privind sa­larizarea, condițiile de muncă, securitatea și sănătatea la locul de lucru.

sindicate.md

– Ați vorbit, la un seminar al Școlii sin­dicale a CNSM, despre inteligența ar­tificială. Care ar fi atuurile societății tehnologizate în mișcarea sindicală și, eventual, lacunele?

– Noi vedem că sunt multe locuri de muncă ce nu pot și nu ar trebui să fie preluate de inteligența artificială. Exis­tă domenii în care inteligența artificială nu are ce căuta: jurnalismul, medicina, învățământul, justiția și altele. Chiar dacă în medicină sunt folosiți la anumite operații roboți, ei nu pot înlocui medicii. Copiii trebuie instruiți în școală de o persoană vie, care are inimă, suflet, emoții. Aici ar trebui să fie stabilite niște limite când vor­bim despre inteligența artificială. Cert este faptul că ar trebui reglementată folosirea inteligenței artificiale la locul de muncă. Utilizarea inteligenței artificiale nu trebuie să fie un pretext pentru concedierea unei persoane. Întotdeauna trebuie să analizăm situația atent, fie că e vorba de femei, de persoane vârstnice sau de tineri. Totodată, trebuie să ținem cont de aspecte care se reflectă asupra securității și sănătății omu­lui la locul de muncă în utilizarea roboților. Omul trebuie să conducă mașinăria, și nu invers. Toate acestea se rezumă la prin­cipiul: controlul din partea ființei umane asupra inteligenței artificiale. Aș mai adă­uga aici Directiva UE privind anticiparea și schimbarea. Lucrătorii trebuie să reziste schimbărilor tehnologice, iar cheltuielile pentru formare și perfecționare trebuie suportate de angajator. Disponibilizările nu trebuie făcute la întâmplare, după ure­che. În următorii patru ani se va da o luptă acerbă pentru supraviețuirea angajaților. Și trebuie să fim pregătiți pentru aceasta.

– În Uniunea Europeană, legea se află în capul mesei. Care este totuși rolul dialogului social în Europa? Fiindcă noi judecăm de pe pozițiile noastre: suntem o țară săracă, mulți visează să ajungă și chiar au ajuns să mun­cească în țările UE. Unii, aici, spun: de-am avea noi problemele lor… Adi­că nu e totul chiar atât de negru cum descrie presa europeană realitatea de acolo…

– Eu provin dintr-o țară mică, Irlanda. Și înțeleg perfect acest scenariu, fiindcă a fi cetățean al Uniunii Europene înseamnă să poți merge oricând unde dorești, să muncești acolo, să contactezi cu oamenii. Știu că mulți pleacă singuri și sunt așteptați acasă de soție și de copii. Dar oriunde ar merge, oamenii trebuie să știe că acolo există organizație sindicală care îi poate ajuta. În Europa, sindicatele te pot ajuta nu doar în anumite chestiuni sindicale, dar și în alte probleme ce țin de angajarea ta la muncă. Înțeleg că nu prea mulți se gândesc cu optimism la cum i-ar putea ajuta organizațiile sindicale, dar ei trebuie să-și facă o listă de cel puțin cinci între­bări prioritare, printre care să includă și întrebarea: ce poate să facă pentru mine Confederația Europeană a Sindicatelor în acest scop ca să mă ajute?

– Republica Moldova tinde să adere la UE. Sindicatele, ca parte a societății, pledează pentru același obiectiv. Parlamentul European, Comisia Eu­ropeană, pun anumite condiții Gu­vernului Republicii Moldova. În ce măsură ETUC poate ajuta la realiza­rea aspirațiilor moldovenilor de inte­grare europeană?

– Noi avem, de fapt, un angajament. Atunci când CNSM și alte autorități se vor implica în acest proces, vor bene­ficia de tot sprijinul pe care poate să-l ofere Confederația Europeană a Sindi­catelor. Este vorba aici de suport tehnic, practic, de sfaturi și ajutor de alt gen, tot ce este necesar pentru a asigura trans­punerea în viață a acquis-ului comuni­tar în ceea ce privește activitatea socială și economică a cetățenilor, a oamenilor muncii, apărarea drepturilor și intereselor angajaților.

– În încheiere, puteți trage unele con­cluzii în urma vizitei, lansa unele sfaturi, doleanțe vizavi de Moldova?

– Ceea ce am aflat eu aici confirmă, de fapt, crezul meu: că prietenia și conlucra­rea pot da rezultate frumoase. În mod particular, vreau să felicit Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova pen­tru procesul de înnoire, pentru aducerea unui suflu nou în mișcarea sindicală prin cadre tinere, bine școlite. Aș putea adăuga desfășurarea unor acțiuni de nivel euro­pean. Sfatul meu e să o țineți tot așa, fi­indcă sunteți pe drumul cel bun, nu sunteți mai prejos decât multe dintre organizațiile sindicale din Europa, iar în unele privințe chiar ați devansat unele sindicate.

– Vă mulțumesc pentru timpul acor­dat.