Este important să participăm la crearea regulilor pentru piața muncii

Este o certitudine faptul că mișcarea sindicală din Republica Moldova a avansat foarte mult în ultimul timp, aceasta afirmându-se pe plan regional, precum și pe plan internațional. Alegerea lui Igor Zubcu în funcția de președinte al PERC constituie, indiscutabil, un succes evident al întregii mișcări sindicale de la noi, care a dat un imbold pentru revigorarea și con­solidarea relațiilor cu sindicate frățești din Europa, cu structuri inter-naționale care au un cuvânt greu de spus mai ales în domeniul drepturilor muncii și în apărarea acestora.

Săptămâna trecută a fost una plină de evenimente, dacă ne pu­tem exprima așa, un tur de forță prin Europa, unde membrii Comi­tetului Confederal al CNSM au avut întrevederi cu reprezentanți ai unor structuri internaționale și cu colegi din două țări cu care sindicatele noastre cooperează sau preconi­zează să colaboreze.

Iar faptul că la întrevederile pro­ductive cu lideri ai mișcării sindi-cale din Austria și din Ungaria, precum și cu conducerea Oficiu­lui Organizației Internaționale a Muncii cu sediul în Budapesta, a participat Comitetul Confederal al CNSM în componență cvasitota­lă denotă că solidaritatea și unita­tea de idei în mișcarea sindicală fac casă bună cu năzuința de a atinge obiectivele majore trasate, cu efor­turi comune.

 

Vom continua să pledăm pentru îmbunătățirea garanțiilor lucrătorilor, nu admitem diminuarea drepturilor ce țin de raporturile de muncă

 

Președintele Confederației Na-ționale a Sindicatelor din Moldova, Igor Zubcu, a avut amabilitatea de a-și împărtăși primele impresii și rezultate ale vizitelor pe care le-au avut liderii sindicali de la noi în țări membre ale Uniunii Europene, unde tindem să ajungem și noi.

– Domnule președinte, ne puteți spune care este rezultatul prin­cipal, cele mai puternice impre­sii cu care v-ați întors acasă?

– Miza întrevederii, împreună cu Comitetul Confederal al Confe-derației Sindicatelor din Austria, a fost una constructivă. În contextul în care suntem o țară care deja a inițiat negocierile cu UE și mișca-rea națională sindicală s-a declarat una europeană.

Aș dori să amintesc aici și Declarația partenerilor sociali privind susținerea cursului de integrare europeană a Repu­blicii Moldova, semnată de cei trei lideri reprezentanți, la ultima ședință a Comisi­ei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Este un an de zile de când suntem membri ai Confederației Europene a Sin­dicatelor. Totodată, vizitele acestea au avut loc și în contextul alegerii mele în ca­litate de președinte al Consiliului Regional Pan–European al Sindicatelor (PERC) de pe lângă Confederația Internațională a Sindi­catelor (ITUC). Au fost vizite de schimb de experiență și bune practici, utile pentru ambele părți ale dialogului.

– Aș vrea să dezghiocăm pe rând, cu unele detalii, întâlnirile pe care le-ați avut. Să începem cu întrevederea de la Viena, cu reprezentanții OGB (Uni­unea Sindicală din Austria). Ce avem în comun și ce diferă între sindicatele din Austria și cele din R. Moldova? Și cum ne-ar putea ajuta austriecii în drumul nostru spre UE?

– După stilul de activitate, cred că mișcarea sindicală din Austria ne este cea mai apropiată, ca temperament, obiec­tive, viziuni. O deosebire ar fi că ei sunt de orientare socialistă și conlucrează cu Partidul Socialist de foarte mult timp. Conducerea Confederației este implicată și în politică. Dar la ei asta există în cultu­ră. Cultura mișcării sindicale este mult mai veche și, desigur, nu o putem compara cu sindicalismul sovietic. Cu toate acestea, austriecii au o rată de sindicalizare de peste 60%. La noi, însă, politica pe care o promovăm este cea socială. Una dintre chestiunile abordate cu austriecii consti­tuie un proiect comun între sindicatele austriece și Ministerul Federal al Asistenței Sociale din Republica Austria. Este un pro­iect pe care urmează să-l derulăm și în Re­publica Moldova.

 

Un domeniu care ar atrage mai mulți tineri în mișcarea sindicală

Vom avea un schimb de vizite. Este vorba de asistența socială în general, cum este organizată asistența socială în terito­riu. Vrem să dezvoltăm acest sector. Dacă  vom demonstra un parteneriat de calitate în acest domeniu, vom avea posibilita­tea de a lărgi spectrul domeniilor unde ar putea să ne ajute austriecii. Vreau să menționez că chiar zilele trecute a fost la noi în vizită președintele organizației sin­dicale de la Ministerul Federal al Afacerilor Externe din Republica Austria, care a venit cu propunerea ca să avem un proiect între patru confederații de la noi, din Georgia, Armenia, Azerbaidjan și Austria pe dome­niul combaterii dezinformării, contracară­rii fake news-urilor. Este un domeniu care ar atrage mai mulți tineri în mișcarea sin­dicală și ar demonstra în felul acesta că nu suntem o mișcare îmbătrânită.

– Întrevederea de pe 6 februarie, de la Budapesta, cu Confederația Sin­dicatelor din Ungaria, cea mai mare entitate sindicală din această țară, a pus bazele unei colaborări sindicale moldo-maghiare. Puteți deschide pa­rantezele în acest caz pentru cititorii ziarului?

– Referitor la una din cele șase confederații sindicale din Ungaria, noi am ales una dintre ele, în primul rând pentru că și ei sunt membri ai sindicatelor euro­pene. La Congresul Internațional al Sindi­catelor de la Melbourne (Australia), ne-am propus să avem o întâlnire. Și iată că a venit momentul. Am făcut și noi o prezen­tare succintă a activității CNSM. Totodată, și ei ne-au relatat despre structura lor și obiectivele primordiale. Chiar dacă Unga­ria este o țară membră a Uniunii europe­ne, se confruntă și maghiarii cu aceleași probleme pe care le are mișcarea sindicală din Republica Moldova. Ne-m propus să avem un parteneriat de durată.

 

Codul muncii devine nu un Cod al muncii pentru lucrători, ci pentru sclavi?

 

Au și ei probleme ce țin de modifica­rea legislației muncii. Tot mai des vorbesc despre faptul că Codul muncii devine nu un Cod al muncii pentru lucrători, ci pen­tru sclavi. Și noi, în Republica Moldova, vedem o tendință tot mai accentuată vizavi de modificarea Codului muncii și anume în direcția diminuării drepturilor și garanțiilor lucrătorilor. De aceea, pentru noi este un exemplu că trebuie să luptăm pentru menținerea garanțiilor și a dreptu­rilor pe care le avem în legislația muncii și să nu permitem liberalizarea legislației muncii sau pseudo-liberalizarea în sco­pul facilitării businessului și a investițiilor în Republica Moldova. Vreau să reiterez: Codul muncii din Republica Moldova este un cod echilibrat, care reflectă atât drep­turile angajatorului, cât și drepturile sala­riatului.

– Pornind de la similitudinile pro­blemelor care persistă în Ungaria și în Republica Moldova, putem vorbi despre influența finanțelor inter-naționale?  Pentru că la noi s-a vorbit despre lobby-ul Camerei de Comerț Americane în Moldova la elaborarea Codului muncii?

– Există, într-adevăr, o influență, o pre­siune, un lobby și, desigur, el este în Un­garia și în alte țări nu doar din Uniunea Europeană. Pentru noi, este important ca să fim prezenți în cadrul negocierilor colective, pe scena parteneriatului soci­al și să participăm în procesul de creare a regulilor pentru piața forței de muncă. Vom continua să pledăm pentru îmbu-nătățirea garanțiilor lucrătorilor, dar nu diminuarea drepturilor ce țin de raportu­rile de muncă.

– Tot la Budapesta ați avut, pe 8 februarie, o întrevedere cu re-prezentanții Oficiului OIM, în tim­pul căreia ați discutat despre dialo­gul social, activitatea și prioritățile CNSM pentru următoarea perioadă. Ne puteți spune în ce măsură coin­cid sau sunt apropiate viziunile OIM, ale CNSM și ale guvernării de la Chișinău la capitolul dialogul social și încercările de a depăși lacunele și divergențele care pot apărea, rolul sindicatelor fiind unul major în apă­rerea drepturilor muncii?

– Desigur, a fost importantă și vizita noastră la Viena, a fost importantă și întâl­nirea noastră cu conducerea Confederației Sindicale din Ungaria, dar scopul primor­dial a fost întrevederea cu conducerea Ofi­ciului Organizației Internaționale a Muncii cu sediul în Budapesta. Primul lucru pe care vreau să-l menționez este că,  înce­pând discuția cu doamna director al Ofi­ciului OIM, Claire Harasty, am întrebat-o dacă a mai avut în vizită o delegație atât de mare cum a fost a noastră – circa 20 de lideri sindicali. Dumneaei a menționat că aceasta  constituie o vizită istorică nu nu­mai pentru CNSM, ci și pentru Oficiul OIM din Budapesta, pentru că e pentru prima dată când a sosit o asemenea delegație reprezentativă, Comitetul Confederal in corpore, și acesta este din R. Moldova.

 

Unul dintre scopurile noastre a fost să demonstrăm că R. Moldova are o mișcare sindicală cu vector european

 

Unul dintre scopurile noastre a fost să demonstrăm că Republica Moldova are o mișcare sindicală cu vector euro­pean, că mișcarea sindicală de la noi are ca imperative conlucrarea cu organismele internaționale în domeniul muncii. CNSM consideră că dialogul tripartit este cheia succesului, a creșterii și dezvoltării Re­publicii Moldova. În ultimii ani, a crescut cultura dialogului social în Republica Mol­dova. În cadrul Comisiei tripartite, care se întrunește lunar, discutăm probleme im­perative atât pentru sindicate, patronate, cât și pentru guvern.Totodată, ne-am ex­pus îngrijorarea că în ultimul timp tot mai des este modificat Codul muncii, mai ales în scopul favorizării businessului și în de­trimentul drepturilor și garanțiilor lucrăto­rilor. Clauzele din Codul muncii trebuie să fie elaborate de cei care le aplică, în cazul de față, mă refer la patronate și sindicate. Noi avem un exemplu de bună practică: activitatea așa-numitului grup tripartit. De fiecare dată când se discutau modificări­le la Codul muncii, acestea se examinau în grupul tripartit și numai după aceea propunerile de modificare, care erau ar­monizate cu interesele sindicaliștilor, ale reprezentanților patronatelor, guvernului, erau înaintate legiuitorului spre aprobare.

Noi am insistat ca Oficiul OIM din Bu­dapesta să vină cu o recomandare către partenerii sociali din Republica Moldova, mai ales către guvernare, ca tot ceea ce ține de modificarea legislației muncii să se realizeze prin dialog, prin consens între partenerii sociali. Eu cred în dialogul so­cial și noi, sindicatele, vom fi insistenți în promovarea dialogului social, ca singura soluție eficientă pentru soluționarea pro­blemelor. Probleme cu care se confruntă și țările europene, mult mai avansate din punct de vedere economic.