Apreciem efortul depus de echipa Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, rezultatele obţinute, dar aş dori să mă opresc la unele aspecte ce ţin de activitatea de după congres şi anume la insistenţa CNSM în perfecţionarea cadrului legal şi altele.
Majorarea salariului minim pe ţară la nivelul minimului de existenţă este unul dintre obiective. Moldova riscă să rămână în cel mai apropiat timp fără forţă de muncă din cauza exodului masiv al cetăţenilor noştri în diferite ţări ale lumii. Suntem statul cu cel mai mic salariu minim din regiune, care constituie 47 de euro. Pentru comparaţie: într-o ţară din Europa care este în lista celor mai sărace, România, acest salariu constituie 300 de euro.
Constatăm că autorităţile nu-şi respectă promisiunile stabilite în cadrul legal de a reexamina salariul minim pe ţară cel puţin o dată pe an. Salariul minim pe ţară nu a fost modificat de la 1 octombrie 2014, fiind de o mie de lei. Conform datelor statistice oficiale pentru septembrie 2016, peste 12 mii de angajați, personal didactic, auxiliar şi nedidactic din învăţământ au ridicat un salariu de la o mie până la 1500 de lei. Comentariile sunt de prisos.
În acţiunile de protest organizate de Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei, în anul acesta, prima revendicare a fost şi continuă să fie pe agenda noastră: majorarea salariului minim pe ţară la nivelul minimului de existenţă. Noi considerăm că stabilirea unui singur salariu minim pe ţară ar trebui să devină o prioritate a noii conduceri a CNSM în dialog cu puterea.
În urma acţiunilor de protest organizate de noi, a demarat procesul de elaborare a unei noi legi a salarizării unitare pentru angajaţii din sistemul bugetar.
Cel fel de majorare se aşteaptă, dacă, conform conceptului, salariul unui pedagog fără grad didactic va fi de 3300 de lei? Asta e ca un fel de glumă. Oare este salariul de 3300 de lei motivat pentru a-i atrage în sistem pe tineri?
Se atestă în prezent o
micșorare a numărului de cadre didactice, cauzat de scăderea numărului populaţiei, reducerea volumului de muncă şi diminuarea atractivităţii profesiei. Avem un sistem îmbătrânit. 57 la sută din numărul cadrelor didactice au vechimea în muncă de peste 20 de ani, dar care este grija statului în privinţa pregătirii viitorilor pedagogi?
Pentru anul şcolar 2017–2018, conform ofertei trimise de către Ministerul Educaţiei, de direcţiile de învăţământ din raioane şi municipii, sistemul are nevoie de 1826 de cadre didactice. Vor absolvi instituţiile universitare cu profil pedagogic doar 1100.
Din start, nu sunt acoperite în jur de 80% din locurile vacante în instituţiile educaţionale. Anul trecut, din 1250 de absolvenţi care au fost repartizaţi de Ministerul Educaţiei la lucru, către 1 octombrie au rămas în şcoli doar 284. Atât timp cât va exista un salariu derizoriu, riscăm să nu avem profesori, dar de calitatea instruirii nici vorbă nu poate fi.
Numai prin insistenţă, implicare şi solidaritatea noastră a tuturor vom izbuti să influenţăm conţinutul noii legi a salarizării. Pentru majorarea salariului este nevoie de a reduce fenomenul muncii la negru şi aici CNSM şi noi toţi va trebui să contribuim la elaborarea şi implementarea unei strategii naţionale de combatere a acestui flagel care nu poate fi stârpit atât de uşor în Republica Moldova. În prezent, doar se mimează lupta cu fenomenul salariilor în plic.
Suntem ferm convinşi că, prin elaborarea unui nou Cod al muncii, unii investitori străini urmăresc scopul de a diminua drepturile şi garanţiile de muncă ale salariaţilor. Susţinem iniţiativa CNSM de a se adresa Parlamentului, Guvernului să excludă din programul de activitate al Guvernului pentru anii 2015–2018 obiectivul privind elaborarea şi adoptarea unui nou Cod al muncii.
Felicit delegaţii la congres cu ocazia Zilei Sindicalistului. Curaj, realizări şi solidarizare în acţiuni.
