Drepturile lucrătorilor cu responsabilități familiale în structurile de forță

Deși veniturile populației cresc prin salarii și pensii mai mari, moldove­nii se declară mai săraci de la un an la altul. Datele arată că sărăcia monetară a gospodăriilor a crescut și a ajuns la 34 la sută. Asta înseamnă că fiecare a treia familie din Moldova nu își per-mite să cheltuiască mai mult de 3500 de lei lunar per membru.

Experții susțin că politica statului este deficitară și cred că Guvernul ar trebui să-și schimbe modelul economic. Datele au fost prezentate în Raportul de Stare a Țării, re­alizat de Expert Grup și Fundația „Friedrich Ebert” Moldova.

„O treime din populația Republicii Mol­dova trăiește sub pragul sărăciei monetare absolute. Printre factori – salariile mici, in­clusiv salarizarea scăzută în agricultură; in­capacitatea de muncă; rata mică, de 30 la sută, de înlocuire a veniturilor la pensie. Cea mai mare problemă legată de consecințele sărăciei este sanitația: 96% dintre locuitorii de la sate nu au acces la apă și canalizare. 60 la sută din populația Republicii Mol­dova nu au un nivel de instruire suficient pentru provocările actuale, ceea ce îi ține în sărăcie. Lipsa studiilor și lipsa asigurării medicale sunt, de asemenea, printre consecințele sărăciei. Cel mai vulnerabil grup îl constituie familiile cu trei și mai mulți co­pii – aproape 60 la sută dintre aceste fa­milii sunt sărace” – sunt câteva din datele prezentate de Marina Soloviova, directoare de program la Expert–Grup, culese din stu­diul „Înțelegerea și abordarea fenomenului sărăciei în Republica Moldova”, realizat de Expert–Grup.

Experții spun că creșterea modestă a eco­nomiei cu doar 0,1 la sută se reflectă direct în nivelul de sărăcie al familiilor și propun anumite soluții.

„Pensiile, salariile, în expresie reală, au stagnat, remiterile au scăzut, acestea au alimentat creșterea respectivă a sărăciei. Noi încă nu am tranzitat la acel model nou de creștere economică bazat pe valoarea adăugată, perpetuăm acel model bazat pe costuri reduse de producție, în primul rând, costul redus al forței de muncă, ce nu mai funcționează. Noi nu putem la nesfârșit să convingem investitorii să vină în țară pentru că avem cele mai mici salarii din Europa”, menționează Adrian Lupușor, director exe­cutiv la „Expert Grup”.

Sindicatele susțin că majorarea la 6300 de lei a salariului minim propusă de Guvern nu va rezolva nicidecum problema. Tot-odată, veniturile mici ale populației sunt ca­uzate și de lipsa de calificare.

„În momentul de față, sunt în jur de 12 mii de locuri de muncă, la ele pretind în jur de 4800 de șomeri, deci 2,5 locuri la un șomer, dar e un paradox că nici acestea nu pot fi ocupate din simplu motiv că nu corespunde cererea nivelului lui de califi-care, trebuie să investim în formarea profesională”, susține Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, prezent la lansarea rapor­tului.

Expertul economic Stas Madan crede că principala cauză a evoluției economice modeste din ultimii ani a Republicii Moldova este lipsa investițiilor străine, care au scăzut cu 16%, pe fundalul războiului din Ucraina. Altă cauză este dependența de remitențe, care au scăzut la o treime.

„Dacă în 2006 am avut o pondere a remitențelor în PIB de 34,5%, anul trecut a fost de doar 10,5%. Acest factor impulsio­na consumul și acum s-a redus respectiv și creșterea economică”, a declarat Stas Ma­dan.

Acesta mai spune că o altă vulnerabilitate a Republicii Moldova este dependența de agricultură și incidența șocurilor climatice – secete, calamități. O problemă a Republicii Moldova este și insuficiența de forță de muncă calificată, ceea ce duce în direcția educației.

„Trebuie de investit și în educația pe parcursul vieții și în recalificare, pentru că 40% din calificările actuale vor deveni irele­vante până în 2030”, a conchis Stas Madan.