În Republica Moldova mai persistă discriminarea pe criterii de sex, vârstă și dizabilități în momentul angajării în câmpul muncii. Este una dintre concluziile din raportul general privind situația în domeniul combaterii discriminării în anul 2015, lansat recent.
La baza încălcărilor principiului egalității între bărbați și femei în câmpul muncii, se află, în primul rând, prejudecățile și stereotipurile de gen existente în societate. În special, acestea din urmă, stereotipurile de gen, au tendința de a limita opțiunile și accesul femeilor la anumite locuri de muncă, împiedicându-le să-și valorifice la maxim calitățile și abilitățile profesionale. Ostilitatea acestei realități este păstrată atâta timp cât are ca suport Clasificatorul ocupațiilor din Republica Moldova, aprobat printr-un ordin al Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei în anul 2014.
Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a identificat că în cuprinsul Clasificatorului majoritatea titlurilor ocupațiilor sunt expuse la masculin, fără a se oferi varianta echivalentă la feminin. Doar câteva ocupații sunt la feminin, precum „femeie de serviciu”, „dădacă”, „lenjereasă”. Titlurile ocupațiilor de conducere: „șef”, „director”, „președinte”, „ministru” nu sunt expuse decât la masculin, având la bază aceeași ilustrare a stereotipurilor de gen.
În cadrul evenimentului de prezentare a raportului, Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii a venit cu o reflecţie asupra situaţiei privind răspândirea şi combaterea acestui fenomen.
Conform sondajului de opinie, realizat în 2015, problematica discriminării nu este percepută ca fiind una dintre cele mai stringente provocări ale societății. Doar 3% din respondenți au inclus-o în topul problemelor care nu suferă amânare. Cu toate acestea, existența fenomenului discriminării este una incontestabilă.
Raportul constată un nivel extrem de redus de acceptare a unor grupuri sociale din Republica Moldova, preponderent a persoanelor (lesbiene, gay, bisexuale și transgen) LGBT, a persoanelor care trăiesc cu HIV, a celor cu dizabilităţi mintale şi intelectuale şi a persoanelor ex-deţinute.
În cadrul evenimentului, o atenţie deosebită s-a acordat
recomandărilor şi propunerilor făcute de către Consiliu la adresa autorităţilor publice de resort. Printre cele mai importante sunt: planificarea şi alocarea resurselor financiare pentru acţiuni de asigurare a accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi în sediile instituţiilor publice; consolidarea eforturilor în vederea desfăşurării activităţilor şi programelor menite să sporească gradul de incluziune socială a persoanelor din grupurile marginalizate și conjugarea eforturilor pentru eliminarea stereotipurilor şi prejudecăţilor de orice fel, diminuarea atitudinilor şi comportamentelor ostile.
Totodată, membrii consiliului şi-au propus şi o serie de priorităţi pentru anul 2016. Aceştia urmează să examineze şi să vină cu mai multe propuneri şi recomandări la proiectele de acte legislative, să elaboreze propuneri metodice pentru autorităţile publice şi alţi actori implicaţi. De asemenea, să sporească numărul instruirilor pentru reprezentanţii autorităţilor publice, societăţii civile, sectorului juridic în scopul prevenirii şi eliminării fenomenului de discriminare.