Din cauza migraţiei, în țară se simte lipsa personalului calificat

Foto: arhivă personală

Aspecte privind migraţia forţei de muncă în Europa şi în lume, probleme cu care se confruntă femeile la locul de muncă, probleme ale tinerilor au fost discutate la cea de-a XI-a şedinţă a Comitetului Executiv al Consiliului Regi­onal Pan–European (PERC). Evenimentul s-a desfăşurat recent la Bruxelles, Belgia. Din partea Republicii Moldova au participat la eveniment Oleg Budza, preşedintele  Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, şi Tatiana Marian, preşedinta Comisiei de Tineret a CNSM şi preşedinta Comitetului de Tineret al PERC. La şedinţă a participat şi Sharan Burrow, secretar general al ITUC, Luca Vincente, secretar general al PERC, alţi factori de decizie.

Oleg Budza a menţionat, pentru ziarul „Vocea poporului”, că migraţia forţei de muncă în Europa are şi impact pozitiv.

„Populaţia Europei îmbătrâneşte, astfel că migraţia contribuie la faptul că persoa­nele în etate sunt înlocuite cu muncitori tineri. Acest aspect este abordat în ma­joritatea rapoartelor la această temă. Dar imediat apare altă problemă. Tinerii care pleacă peste hotare au un nivel de califica­re care lasă de dorit şi nu corespunde unor cerinţe ale angajatorilor străini. Migraţia forţei de muncă trebuie reglementată prin acte normative acceptate de ţara respec­tivă. Nu este normal ca unele persoane să primească ajutor de şomaj doar pentru faptul că refuză să muncească şi, drept ur­mare, săvârşesc infracţiuni, iar fiind în con­flict cu legea, ele ar putea prezenta pericol pentru populaţia băştinaşă. În cadrul con­ferinţei de la Bruxelles, s-a pus accentul pe un aspect: migranţii care au venit din ţările în care este război (Siria, Afganistan, Irak) nu fac parte din organizaţii sindicale. Ei se întrunesc în unele asociaţii ale migranţilor şi luptă pentru obţinerea unor drepturi, dar ulterior aceste proteste au consecinţe negative”, a menţionat liderul sindical.

Preşedintele CNSM a menţionat că în cadrul şedinţei s-a vorbit şi despre fap­tul că ar fi bine să se elaboreze la nivel de comisii europene unele acte la care ar participa reprezentanţi ai sindicatelor, pa­tronatelor şi guvernele ţărilor europene, documente care ar stipula norme privind migraţia forţei de muncă dintr-o ţară în alta – care sunt condiţiile de emigrare, ce resurse financiare sunt alocate pentru pre­gătirea cadrelor, care sunt riscurile migra­ţiei ilegale etc.

„Sindicatele din unele ţări s-au revol­tat în legătură cu faptul că le vine greu să obţină majorări de salarii, în condiţiile în care migranţii acceptă un salariu minim şi munca la negru – este vorba de Letonia, Polonia, Bulgaria, de alte state”, a specifi­cat Oleg Budza.

Referindu-se la acţiunile pe care le în­treprinde CNSM pentru a reduce migraţia, preşedintele CNSM a precizat: 

„Confede­raţia Naţională a Sindicatelor din Moldo­va poartă un dialog permanent pentru a obţine majorări de salarii, garanţii socia­le, crearea spaţiului locativ pentru tinerii specialişti, alte facilităţi, care le-ar permi­te tinerilor să se angajeze acasă. În viziu­nea mea, statistica din Republica Moldo­va nu oferă un răspuns clar: câţi cetăţeni moldoveni au plecat peste hotare? Unele date arată 500 de mii de persoane, altele – 600 de mii, în timp ce unele statistici ne­oficiale indică cifra de 1 mln.  Problema e că aceşti cetăţeni nu se mai întorc la baştină şi, chiar dacă revin, ce îi aşteap­tă aici? Avem locuri de muncă pentru ei, le putem oferi salarii decente? Migranţii moldoveni sunt cei care ajută părinţii, co­piii. Sindicatele, Guvernul, Ministerul Mun­cii, Protecţiei Sociale şi Familiei trebuie să colaboreze cu sindicatele din ţările unde migrează cetăţenii moldoveni. Totodată, înainte de a pleca peste hotare, moldo­venii trebuie să se informeze dacă Repu­blica Moldova are încheiat cu ţara respec­tivă un acord de securitate socială, astfel ca pe viitor să poată beneficia de pensie sau de alte prestaţii sociale”, a subliniat Oleg Budza.

„Din cauza migraţiei forţei de muncă, multe firme japoneze care fondează în­treprinderi pe teritoriul Republicii Moldo­va intenţionează să angajeze cetăţeni din Indonezia, de exemplu, pentru că cei mai buni specialişti au plecat peste hotare, iar mulţi dintre cei care au rămas în ţară au un nivel insuficient de cunoştinţe, din pă­cate. În Republica Moldova se simte deja lipsa personalului calificat. Am spus de nenumărate ori că sistemul de şcoli pro­fesionale din ţară este unul învechit, pro­gramele de studii nu corespund cerinţelor de pe piaţa forţei de muncă. În context, în mai anul curent reprezentanţi ai CNSM şi ai Guvernului vor efectua o vizită în Ger­mania, unde vor studia sistemul dual de pregătire profesională. Din partea CNSM va pleca Nadejda Lavric, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale a Educaţiei şi Ştiinţei. Învăţământul dual este implementat cu succes şi în Austria.

La şedinţa Comitetului Executiv al PERC s-a menţionat că lipsa personalului califi­cat este o problemă şi pentru Serbia, Ro­mânia, Letonia, deoarece o parte dintre lu­crătorii calificaţi din aceste state au ajuns în țările scandinave”, a specificat liderul sindical de la CNSM.

În cadrul şedinţei Comitetului Executiv al PERC, Sabina Slegers, preşedinta Co­mitetului de Femei al Consiliului Regional Pan–European, a menţionat că în ţările din regiune femeile au retribuţii lunare mai mici în comparaţie cu bărbaţii.

„Chiar dacă problema a fost abordată la diverse întruniri, situaţia nu s-a schim­bat. Totodată, femeile în etate sunt supu­se unui risc mai mare de a trăi în sărăcie, pensia medie a acestora fiind mai mică în comparaţie cu cea achitată bărbaților. Deşi o bună parte dintre femei au studii superioare, funcţiile de conducere din do­meniile politică şi economie sunt ocupate de bărbaţi, sunt puţine femei şi în funcţii de conducere în sindicate. Sunt frecvente cazurile de violenţă în familie şi la locul de muncă. Femeile migrante sunt supuse dis­criminării mai des decât bărbaţii. De aceea, este foarte important să obţinem egalitate gender în realitate, şi nu doar pe hârtie”, a subliniat  Sabina Slegers.

Sursa citată a accentuat că este nece­sară crearea unui sindicat al lucrătorilor casnici, pentru a apăra drepturile salari­aţilor respectivi. În acest sens, Confede­raţia Internaţională a Sindicatelor ITUC a desfăşurat o campanie prin care promo­vează ratificarea Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind lucrătorii casnici.

„O campanie privind munca şi viaţa de­centă a început în Republica Moldova în anul 2015, iar scopul campaniei este de a atrage în sindicate cât mai multe femei tinere. O altă campanie de promovare a femeilor la funcţii de conducere are loc în Republica Moldova, Ucraina, Georgia şi Albania”, a menţionat Sabina Slegers, referindu-se la activităţile desfăşurate de PERC şi ITUC în ţara noastră.

În cadrul şedinţei Comitetului Executiv al PERC, au fost prezentate şi alte activi­tăţi ale Comitetului de Femei al PERC, pre­cum şi activitatea Comitetului de Tineret al Consiliului Regional Pan–European pe parcursul anului 2016 şi activităţile de bază care se desfăşoară şi urmează să fie organizate în anul 2017. S-a menţionat că în perioada martie-septembrie anul curent are loc o anchetă on-line, cu scopul de a afla opinia tinerilor despre mişcarea sindi­cală. Între 15 şi 18 mai, la Zagreb, Croaţia, ITUC şi PERC vor desfăşura cea de-a tre­ia Academie de organising  pentru tinerii sindicalişti activi. O conferinţă de alegeri la tema: „Locuri de muncă pentru tineret, şomajul în rândul tinerilor şi viitorul pieţei forţei de muncă” se va desfăşura la 7 şi 8 noiembrie în oraşul Baku, Azerbaidjan.

La şedinţa Comitetului Executiv al PERC a fost aprobată o rezoluţie privind migra­ţia, a fost discutat mersul campaniei Con­federaţiei Europene a Sindicatelor pentru un salariu decent, aspecte privind parte­neriatul de est al Uniunii Europene şi po­litica de vecinătate, dar și situaţia privind drepturile sindicatelor din Turcia şi Kaza­hstan. În Rezoluţia PERC privind migraţia, se atrage atenţia asupra faptului că „unele strategii de business au condus la crearea unor companii străine în ţări cu forţă de muncă ieftină, la dezvoltarea unor stan­darde duble ale pieţei forţei de muncă, cu locuri de muncă decente şi locuri de mun­că instabile”.