Datele Biroului Național de Statistică (BNS) arată că, în anul 2024, femeile au încasat, în medie, cu aproape 17% mai puțin decât bărbații, chiar dacă ocupă poziții similare. Cele mai mari discrepanțe sunt în domeniul finanțelor și în IT, unde bărbații ridică lefuri chiar și de două ori mai mari în comparație cu femeile. Autoritățile recunosc că, deși legislația interzice discriminarea la locul de muncă, nu există norme clare care să sancționeze acest soi de inechitate.
Potrivit BNS, în anul 2020, femeile munceau pentru un salariu mediu cu aproximativ 14% mai mic decât bărbații angajați pe o poziție similară. Această variabilă a rămas neschimbată până în anul 2022, când decalajul dintre salarii a crescut până la 16%. În anul trecut, s-a înregistrat cea mai mare discrepanță salarială din ultimii ani – de aproape 17%. Cele mai mari diferențe se atestă în domeniile finanțe și asigurări, unde salariile bărbaților sunt cu 34% mai mari, precum și în IT, unde bărbații primesc aproape dublu, comparativ cu reprezentantele sexului frumos.
Opinia sindicatelor
Potrivit sindicatelor, decalajul crescut din ultimii ani s-ar datora, în special, migrației salariaților profesioniști peste hotare.
„Într-adevăr în comparație cu anul 2019, se atestă o creștere a acestei diferențe, cifra a ajuns la 1,9% și se datorează, probabil, lipsei de transparență la angajare, precum și la achitarea salariilor. Atunci când un bărbat vine la concurs pentru a ocupa o funcție, este mult mai insistent pentru a negocia condițiile de salarizare decât o femeie, care este percepută și prin prisma că este mamă, soție, și are și anumite obligații față de familie, este, chipurile, „mai puțin îndreptățită să solicite un salariu mare”, susține Angela Otean, președinta Comisiei de Femei a CNSM.
Un alt factor este nesiguranța de sine atunci când vine să negocieze o poziție, precum și faptul că mai multe femei nu pot trece de stereotipul că rolul femeii este acasă, de a avea grijă de familie și nu a rămâne după program la serviciu. Acest lucru se trage și din domeniile ocupaționale la care aspiră un bărbat și o femeie. De obicei, femeile vin în grupurile operaționale unde salariul este mai mic, cum ar fi educație, asistența socială. Bărbații râvnesc la domenii din IT, sistemul bancar, construcții. Inclusiv din acest motiv există discrepanță salarială. Mai este vorba aici și de lipsa de angajați. Angajatorul este pus în situați de a completa acest deficit de cadre prin negocieri mai serioase și aleg, de obicei, bărbați la funcții bine plătite, din considerentul că gândesc că o femeie poate veni să se angajeze iar, ulterior, poate ieși fie în concediu pentru îngrijirea copilului, fie într-un concediu de boală cu copilul mic. Prioritate au la angajare bărbații”, a conchis Angela Otean,
Astfel de abuzuri sunt greu de depistat în situația în care lipsește o reglementare a diferențelor salariale dintre femei și bărbați, angajați pe aceeași poziție.
„Cadrul normativ din Republica Moldova conține mai multe reglementări, doar că ele nu țin direct de salarizare, dar în mare parte conțin prevederi generale despre discriminarea la locul de muncă, inclusiv pe criteriul salarial. Avem Codul muncii, art. 8 și art. 10, care interzice sub orice formă discriminarea în procesul de muncă, cum ar fi criterii de sex, vârstă, dizabilitate. Avem art. 128 din Codul muncii, care prevede expres că pentru muncă egală se acordă salariul egal, fără discriminare, și încă alte câteva legi. Dar, la modul concret, nu este în legislația Republicii Moldova o prevedere despre discriminarea ce ține de salariu”, opinează Vladimir Badan, expert în piața muncii.
Câștigul mediu salarial brut în 2024 a constituit 12.788 de lei pentru o femeie și 15.336 de lei pentru un bărbat.
