Diaspora moldovenească va fi protejată şi de sindicate

 

 

O excursie la câteva din­tre cele mai prestigioase baze de odihnă şi trata­ment de la Vadul lui Vodă ale sindicatelor a fost or­ganizată, miercuri, pentru reprezentanţii diasporei moldoveneşti în contextul evenimentelor desfășurate în ţara noastră pentru aceştia. Acţiunea a avut loc la iniţiativa Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi în conlu­crare cu Biroul pentru re­laţii cu diaspora.

 

„Nu întâmplător, noi, sindicatele, am dorit să avem o întâlnire cu voi, cei care sunteţi născuţi în această ţară şi aţi contribu­it la crearea bunurilor pe care le avem astăzi. Nu pu­ţini aţi lăsat acasă părinţi şi poate chiar copii ca, de oriunde vă aflaţi, din foar­te multe ţări, să vă aduceţi aportul la prosperarea so­cietăţii”, a menţionat Mi­hail Hîncu, vicepreşedinte al CNSM, în cuvântul de salut adresat participanţi­lor la eveniment.

Mihail Hîncu a remarcat că în acest fel se încearcă să le fie acordată mai multă atenţie acestor persoane să se instituie o conlucrare mai intensă, ca în perspec­tivă conaţionalii noştri care au plecat să muncească în străinătate să se poată în­toarce acasă.

 

Vom colabora cu sindicatele din diferite ţări ca salariaţii moldoveni să fie apăraţi

 

Poziţia CNSM este de a colabora cu structurile sta­tului în scopul creării unor condiţii bune de muncă, de salarizare pentru ca şi acei moldoveni care vor să plece să rămână la baş­tină.

Vicepreşedintele CNSM s-a declarat convins că, în cazul continuării cursului actual de dezvoltare a ţării, în următorii cinci-opt ani, tinerii nu vor mai fi tentaţi să-și părăsească baștina, iar o bună parte dintre cei plecaţi vor reveni acasă.

Mihail Hîncu a subliniat că cele trei unităţi vizitate de membrii diasporei, la fel ca şi alte sanatorii ale sindicatelor, sunt cele mai bune baze de odihnă şi tratament pentru salariaţi şi copiii lor pe care le are ţara noastră în prezent. Bunăoară, tabere­le pentru odihna de vară a copiilor din ca­drul sindicatelor găzduiesc, pe parcursul unui sezon estival, cu titlu gratuit, circa şapte mii de elevi.

În context, Nicolae Suruceanu, secre­tarul confederal al CNSM, a afirmat că există un şir de probleme social-econo­mice pe care le ridică în prezent repre­zentanţii sindicatelor în dialogul pe care îl au cu Guvernul. „Pas cu pas, obţinem tot mai multe beneficii pentru salariaţi, da nu toate problemele îşi găsesc rezolvare ime­diată sau deplină”, a menţionat secretarul confederal.

Vorbitorul a evidenţiat că CNSM dis­pune de peste 400 de mii de membri şi colaborează cu mai multe organizaţii in­ternaţionale prestigioase, printre care se numără Confederaţia Internațională a Sindicatelor şi Organizaţia Internaţională a Muncii.

Totodată, autorităţile ţării au izbutit să încheie cu mai multe ţări acorduri de asigurare socială şi continuă să negocie­ze asemenea documente şi cu alte state, printre care şi Italia.

La rândul lor, sindicatele au semnat, anul trecut, acorduri de colaborare cu trei dintre cele mai mari sindicate italiene. „Ne-am asumat obligaţiuni să protejăm salariaţii moldoveni, atunci când le sunt încălcate drepturile social-economice, chiar şi peste hotare, acolo unde muncesc. Noi am apărat deja primele persoane care s-au adresat şi a fost suficient să contac­tăm telefonic cu omologii noştri, pentru ca salariaţii să fie repuşi în drepturi”, a speci­ficat Nicolae Suruceanu.

Sindicatele participă la elaborarea şi realizarea politicilor Guvernului în dome­niul migraţiei. În condiţiile în care acest fenomen va exista şi în viitor, oamenii tre­buie să poată circula, să revină la baştină, să desfăşoare afaceri, să investească banii câştigaţi.

Şefa Departamentului protecţie soci­al-economică al CNSM, Ana Moldovanu, a precizat pentru „Vocea poporului” că, recent, un salariat moldovean din Italia a anunţat reprezentanţii sindicatelor de la Chişinău că a fost concediat de angajato­rul său italian, fără a-i fi achitat salariul pe câteva luni. După ce a fost contactat sin­dicatul din localitatea italiană, bărbatul a fost anunţat de fostul său patron să se prezinte la locul de lucru, unde i-au fost achitate toate plăţile restante.

 

 

Ne-am asumat angajamentul să apărăm şi salariaţii moldoveni care muncesc peste hotare

 

La solicitarea unui corespondent al ziarului, Liuba Valcov, şefă a Direcţiei analiză programe a Biroului pentru relaţii cu diaspora, a apreciat că reprezentanţii acestei structuri colaborează insistent şi metodic cu specialiştii de la sindicate.

„Colaborarea noastră a început prin invitarea sindicatelor să facă parte din grupul de experţi pentru elaborarea şi implementarea politicilor în domeniul diasporei şi migraţiei. Noi vedem sindica­tele ca pe un partener care va contribui la îmbunătăţirea politicilor elaborate de mi­nister, deoarece sunt preocupate de pro­tecţia socială reală a salariaţilor. Ei sunt cei care au grijă ca drepturile lucrătorilor să fie respectate după litera legii”, a accen­tuat Liuba Valcov.

 

Experienţe sindicale

 

Olga Torică lucrează în Danemarca şi spune că face parte dintr-o structură sin­dicală, care, dacă salariatul achită cotizaţii cel puţin un an, în caz de pierdere a servi­ciului îi achită acestuia, pe durata a până la doi ani, o indemnizaţie în mărime de 80 la sută din salariul primit anterior. Acelaşi sindicat îi poate acorda, în anumite con­diţii, şi asistenţă juridică în procesele de judecată.

Şi Alina Dudco, care este angajată în calitate de jurist în Portugalia, a precizat că, la fel ca toţi colegii săi, este membră de sindicat, iar acest statut urmăreşte, în principal, asigurarea suplimentară de pensie. Totodată, sindicatul îi oferă cado­uri pentru copii cu diferite ocazii, organi­zează diferite festivităţi şi îi oferă reduceri pentru bilete de odihnă sau tratament.

Pe de altă parte, Elena Roşeţ nu este membră de sindicat, pe motiv că se anga­jează doar sporadic şi în activităţi cu nor­mă redusă în Italia. Ea povesteşte însă că lucrătorii, dacă au senzaţia că le-au fost încălcate drepturile, se adresează activiş­tilor sindicali, care nu sunt angajaţi ai uni­tăţilor economice, ci ai unor structuri ob­şteşti, iar aceştia vin şi le apără drepturile în mod profesionist. Potrivit Elenei Roşeţ, sindicatele italiene îi apără chiar şi pe cei care muncesc fără forme legale.