Dialogul social, promovat la unităţile de procesare a laptelui şi cărnii

Un grup de referinţă pentru dezvoltarea parteneriatului soci­al în rândul întreprinderilor de procesare a laptelui şi cărnii a fost creat, zilele trecute, la iniţiativa Federaţiei „Agroindsind”. Reprezentanţii acestui sindicat au menţionat recent, la o confe­rinţă, că scopul grupului respectiv este de a promova propuneri pentru soluţionarea problemelor cu care se confruntă branşa.

 

Astfel de metode de conlucrare, inclu­siv la nivel de ramură, cum este dialogul social permanent, negocierile la care s-a recurs în ultimii ani, s-au încununat cu rezultate foarte bune, a apreciat în context preşedintele „Agroindsind”, Sergiu Ber­nevec. Drept exemplu serveşte şi faptul că ritmul de creştere a salariilor în agricultu­ră şi în industria de prelucrare a fost mai înalt decât în alte ramuri din sectorul real al economiei.

„Avem o relaţie bună cu patronatul şi cu reprezentanţii statului, iar negocierile pe care le purtăm la nivel de branşă pe marginea problemelor producătorului şi, în special, a celor sociale ale salariaţilor, se soldează cu rezultate pe măsură.

Totuşi, această formă de dialog, de semnare a convenţiilor colective este abia la început, deşi lumea occidentală a par­curs demult acest drum”, a afirmat vorbi­torul.

 

Nu poate exista stabilitate şi dezvoltare dacă este neglijată o parte a dialogului social

 

Această cultură a dialogului nu se înva­ţă însă din manuale şi nici pe la seminare. Dialogul permanent, consultările şi nego­cierile pe diferite probleme le demonstrea­ză partenerilor sociali că această cale, ca şi cea a compromisului, este singura pentru a avea stabilitate, inclusiv economică. Nu poate exista dezvoltare economică dacă este neglijat aspectul social sau o parte a dialogului, a societăţii, a opinat Sergiu Bernevec.

La rândul său, Vasile Mămăligă, vice­preşedinte al „Agroindsind”, a remarcat că legislaţia naţională este în proces de ajustare la standardele şi directivele Uniu­nii Europene. Drepturile oferite în prezent salariaţilor reprezintă minimul garantat, agenţii economici sunt obligaţi de către stat să-l respecte.

 

Drepturile şi garanţiile, negociate

 

„Cu părere de rău, nici membrii de sin­dicat nu conştientizează că, pentru a do­bândi mai multe drepturi şi garanţii, este necesar ca acestea să fie obţinute prin in­termediul parteneriatului social. Astfel, la nivel de ţară, cu eforturile Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, ale patronatelor şi Guvernului, sunt elabora­te convenţii naţionale, care stau la baza negocierii celor de ramură”, a concretizat vicepreşedintele „Agroindsind”.

Vasile Mămăligă a remarcat că, în urma acestei activităţi, agricultura, care anteri­or era considerată o ramură separată a economiei, a fost inclusă în sectorul real. Vorbitorul a mai specificat că în agricul­tură există peste 12 branşe, iar negocierile colective au loc pentru fiecare în parte.

Una dintre acestea ţine de producerea şi procesarea laptelui şi a cărnii, iar pro­blemele care îi preocupă pe cei din branşa respectivă trebuie să fie discutate şi înain­tate partenerilor sociali, a conchis Vasile Mămăligă.

 

Dezvoltarea producerii

 

Prezentă la conferinţă, Tatiana Nisto­rică, şefa Direcţiei politici de producţie şi reglementări de calitate a produselor animale de la Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, a constatat că în prezent întreprinderile de procesare a lap­telui activează la nivel de 20-25 la sută din capacitate. Problemă constă în insuficien­ţa materiei prime.

În opinia specialiştilor de la ministerul respectiv, în cazul ţării noastre, cea mai binevenită soluţie pentru dezvoltarea pro­ducerii este crearea de ferme mici, în spe­cial, ecologice. Acestea oferă avantaje mari şi înfiinţarea lor este susţinută financiar de către stat, iar procesul de înregistrare durează până la trei ani. Tatiana Nistori­că a specificat în context că posibilitatea implementării unui proiect-pilot de reabi­litare a păşunilor prin cultivare este exa­minat de specialiştii instituţiei.

Reprezentanta ministerului respectiv a mai adăugat că toate întreprinderile de procesare a laptelui din țara noastră ne­cesită renovare şi dotare cu utilaj modern, pentru a putea corespunde standardelor europene de calitate.

 

Pregătire şi recalificare

 

Leonard Palii, vicepreşedinte al Fede­raţiei „Agroindsind”, a afirmat, în cadrul aceleiaşi conferinţe, că, în ultimii ani, întreprinderile autohtone au început să practice noi genuri de afaceri şi să asimile­ze noi tehnologii. În aceste condiţii, anga­jatorii se declară tot mai nemulţumiţi de nivelul de calificare al salariaţilor.

Până nu demult, responsabilitatea pen­tru formarea profesională era pusă pe sea­ma şcolilor profesionale, de meserii, cole­gii sau instituţii de învăţământ superior. În prezent, însă, întreprinderile cer alte cunoştinţe decât cele însuşite de salariaţi în cadrul acestor instituţii.

Practicile promovate astăzi pentru so­luţionarea acestei probleme presupun participarea reprezentanţilor mediului de afaceri în procesul de elaborare a politici­lor ce ţin de pregătirea profesională. Pe de altă parte, schimbarea tehnologiilor, a uti­lajului cere şi aplicarea diferitelor metode de recalificare a cadrelor.

„E necesară intervenţia partenerilor sociali în acest proces prin intermediul comitetelor sectoriale pentru formarea profesională, care sunt constituite de Co­misia de consultări şi negocieri colective la nivel de ramură”, a accentuat Leonard Palii.

 

Problemele întreprinderilor din branșă

 

Referitor la problema abordată mai sus, Leonid Iuraşco, şeful adjunct al Direcţi­ei protecţia muncii din cadrul Federaţiei „Agroindsind”, a menţionat că la între­prinderile din această branșă aproape că nu există o ofertă de formare profesională continuă a angajaţilor.

Totodată, un studiu efectuat a relevat faptul că printre problemele cu care se confruntă salariaţii de la aceste unităţi se numără mărimea salariilor, precum şi atenţia insuficientă acordată evaluării performanţelor şi complexităţii muncii la stabilirea remunerării. În acelaşi timp, există cazuri când nu sunt achitate plăţi­le pentru şomajul tehnic, angajatorii nu ţin cont de recomandările sindicatelor privind normele de calculare a salariilor, sunt admise restanţe la plata lefurilor.

De asemenea, contractul colectiv de muncă încheiat la întreprinderi este de multe ori unul formal, la fel ca şi multe dintre comisiile de dialog social. Acestea din urmă sunt constituite pentru a fi dis­cutate probleme care îi afectează pe sa­lariaţi sau angajatori, a subliniat Leonid Iuraşco.

Participanţii la conferinţa respectivă au decis constituirea unui grup de referinţă care să contribuie la consolidarea parte­neriatului social în cadrul întreprinderilor de procesare a laptelui şi cărnii. Din com­ponenţa grupului respectiv vor face parte lideri sindicali, angajatori, reprezentanţi ai Federaţiei „Agroindsind”, ai patronate­lor şi ai ministerului de ramură.