Dezvoltarea parteneriatului pentru formarea profesională

Învăţământul profesional tehnic din ţara noastră se situează, în prezent, în topul celor mai costisi­toare sisteme de acest fel din Euro­pa, dar şi al celor mai ineficiente. În acelaşi timp, majoritatea anga­jatorilor, precum şi a salariaţilor, nu consideră prioritare aspectele legate de formarea profesională sau de creşterea nivelului de cali­ficare.

Leonard Palii, vicepreşedinte al Federaţiei Agroindsind, a menţionat, recent, în cadrul unui seminar, că, în acelaşi timp, majorita­tea sau cel puţin 60 la sută dintre angajatori şi salariaţi au indicat în cadrul unor sondaje că dezvoltarea profesională nu este prioritară pentru ei. Acest lucru constituie însă premi­sa principală pentru angajarea lucrătorilor în câmpul muncii şi creşterea salariilor.

Aceleaşi sondaje au arătat un nivel scăzut de satisfacţie din partea întreprinderilor de ramură faţă de produsul realizat în prezent de şcolile profesional-tehnice. Astfel, aproxi­mativ 70 la sută dintre agenţii economici din agricultură şi industria de prelucrare afirmă că sunt nevoiţi să facă investiţii semnificative în cunoştinţele şi abilităţile profesionale ale absolvenţilor acestor şcoli.

Necesitatea de a face o corelare între ce­rerea şi oferta din acest domeniu îi impune pe reprezentanţii salariaţilor să se implice în procesul de formare profesională pentru a schimba lucrurile, astfel încât aşteptările angajatorilor să fie satisfăcute, a accentuat Leonard Palii.

Implicarea mediului de afaceri

„Din experienţa pe care am acumulat-o pe parcursul activităţii desfăşurate în peste 20 de ţări am văzut că, dacă reprezentanţii sectorului privat nu se implică în procesul de formare a cadrelor, lucrurile nu evolu­ează. Cât timp nu va fi o cerere solidă din partea angajatorilor faţă de oferta instituţii­lor de învăţământ profesional tehnic, nimic bun nu se va întâmpla, totul va rămâne la nivel de documente”, a remarcat, în context, Claus Moeller, lider de echipă în cadrul pro­iectului „Asistenţă tehnică pentru domeniul învăţământ şi formare profesională din Re­publica Moldova”.

Rolul sindicatelor

Sindicatele joacă un rolul important în acest proces, iar interesul lor în ceea ce pri­veşte pregătirea profesională coincide cu cel al patronilor. Partea care este mai puţin dornică să se implice în aceste schimbări o reprezintă profesorii şi studenţii, care tre­buie să se adapteze la noile condiţii.

Cel mai puţin doresc să se implice în aceste schimbări profesorii şi studenţii

Nelea Iazloveţcaia, preşedintă a comite­tului sindical de la o întreprindere de pre­lucrare a laptelui, a specificat pentru „Vocea poporului” că unitatea în cauză conlucrează cu două şcoli profesionale din ţara noastră. Una dintre acestea a beneficiat de sprijin la crearea unui laborator, iar elevii ambelor şcoli îşi fac practica la această întreprin-dere.

„Elevilor care dau dovadă de iniţiativă în timpul practicii le sunt făcute oferte de an­gajare după absolvire. Ulterior, ei au şi po­sibilitatea de a obţine studii superioare”, a precizat Nelea Iazloveţcaia.

Claudia Sergheieva, preşedinta comite­tului sindical de la o fabrică de producere a uleiului, a subliniat că, în prezent, în ţara noastră nu sunt pregătiţi specialişti de care are nevoie această întreprindere. În conse­cinţă, lucrătorii cu experienţă îi învaţă pe cei tineri, dar de vreme ce este instalat utilaj tot mai sofisticat, fără pregătire specială e com­plicat, a concluzionat Claudia Sergheieva.