Și acest an școlar începe cu insuficiență de profesori. Este vorba de cel puțin 1500 de cadre didactice. Cel mai mult se simte lipsa de profesori de matematică, fizică, limba și literatura română. Totuși, situația pare să fie mai bună în comparație cu ultimii doi ani, când lipseau peste 2000 de profesori.
Cel mai mare număr de posturi didactice vacante se atestă în municipiile Chișinău, Comrat, dar și în raioanele Hâncești, Nisporeni, Ungheni, Anenii Noi, Cantemir și Ialoveni. Se caută profesori de matematică, psihopedagogie specială, fizică, limba și literatura română, educație fizică și muzică.
În ultimii ani, Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a implementat mai multe politici pentru a stimula absolvenții de liceu să urmeze o carieră în sistemul educațional. Au fost majorate indemnizațiile de angajare, salariile, compensațiile anuale pentru materiale didactice, dar și alte facilități. Totodată, în primii cinci ani de activitate tinerii angajați au dreptul la reducerea normei didactice la 75% și asistență din partea cadrului didactic mentor.
În anul de studii 2024-2025, în școlile din țară au fost angajați peste 400 de tineri specialiști – un număr record pentru ultimii cinci ani.
„Aceste rezultate se datorează majorării indemnizației de repartizare la 200 de mii de lei, dublării burselor la pedagogie și altor măsuri de sprijin. În acest an ne dorim să mergem și mai departe – să avem și mai mulți studenți înscriși la facultățile de profil, dar și mai mulți absolvenți care aleg să devină profesori”, a menționat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
Potrivit FSEȘ, în RM, sistemul educațional se confruntă cu multiple provocări structurale și sociale, iar sindicatele joacă un rol esențial în abordarea și soluționarea acestora.
„Este vorba de deficitul de cadre, problemă accentuată de îmbătrânirea personalului și atractivitatea redusă a profesiei pentru tineri, dar și de salariile mici și de condițiile de muncă precare. Salariile medii în educație reprezintă doar 79,9% din salariul mediu pe economie, iar inflația a erodat puterea de cumpărare. Personalul didactic este supus sarcinilor administrative excesive și uneori se confruntă cu violență sau cu lipsă de respect. O altă problemă este infrastructura învechită. Multe școli și grădinițe necesită reparații, dotări moderne (table interactive, calculatoare) și condiții sanitare decente. Investițiile au fost insuficiente pentru a asigura un mediu de învățare atractiv și adecvat. Provocările demografice și exodul creierelor este un alt impediment. Numărul scăzut de elevi în unele școli (sub 100 de elevi) face ca resursele să fie irosite, iar tinerii talentați pleacă din țară sau evită cariera în educație și cercetare”, spune Ghenadie Donos, președintele FSEȘ.
Totodată, FSEȘ a contribuit la soluționarea problemelor:
- Negocieri salariale și protecție socială: FSEȘ a negociat majorări salariale (15% în 2024 și încă 15% în 2025 pentru cadrele cu grade didactice) și a obținut sporuri fixe (1300 de lei). Sindicaliștii susțin inițiativa de a alinia salariul mediu din educație cu cel pe economie (necesitând o majorare cu circa 20%).
- Îmbunătățirea condițiilor de muncă și protecție juridică: FSEȘ a contribuit la adoptarea Legii nr. 108/2024, care instituie sancțiuni pentru violența asupra personalului didactic și asigură accesul la asistență psihologică.
- Atragerea și sprijinirea tinerilor specialiști: FSEȘ susține programe guvernamentale care oferă indemnizații de repartizare (200.000 de lei), burse majorate și mentorat pentru tinerii profesori.
- Dialog social și advocacy pentru investiții: FSEȘ participă activ în comisiile de dialog social cu Ministerul Educației și cere creșterea finanțării pentru educație (inclusiv pentru infrastructură și cercetare). Susține proiecte de modernizare a școlilor și dotări cu echipamente digitale.
- Apărarea drepturilor și promovarea solidarității: Sindicaliștii acționează împotriva hărțuirii și a ultrajului față de profesori, susținând sancțiuni contravenționale. Numărul tinerilor interesați de cariera didactică a crescut (o creștere cu 8,8% la admiterea la pedagogie în 2024 față de 2023, cu tendințe de creștere și la începutul anului școlar 2025-2026) .
„FSEȘ joacă un rol vital în ameliorarea problemelor sistemului educațional din Republica Moldova prin negociere, advocacy și presiune socială. Cu toate acestea, provocări precum deficitul de profesori și salarii mici necesită eforturi mai mari și cooperare între sindicat, autorități și parteneri internaționali”, a conchis Ghenadie Donos.
Provocările actuale din educație au fost discutate și în cadrul Forumului Național al Cadrelor Didactice, care a avut loc recent. Printre principalele teme abordate s-au numărat combaterea dezinformării și impactul inteligenței artificiale în școli.
„Prin libertatea de folosire a inteligenței artificiale, observăm că copiii muncesc mai puțin, cercetează mai puțin, găsesc un răspuns gata formulat. Elevul nici nu știe ce răspunde, când are o prezentare, întrucât informația e făcută de inteligența artificială”, a subliniat Boris Volontir, șeful Direcției Învățământ Șoldănești, profesor de istorie.
Ministrul Educației afirmă că, de anul viitor, atât elevii, cât și profesorii, vor fi instruiți în domeniul Inteligenței Artificiale.
Forumul, aflat la ce-a de-a treia ediție, reunește anual în jur de 350 de profesori din licee, colegii, centre de excelență din țară, cât și cadre didactice preșcolare.
