De ce indexarea pensiilor trezeşte nemulţumirea persoanelor în vârstă?

Foto: punctul.ro

La 1 aprilie, au fost indexate toate pensiile de asigurări sociale şi alocaţiile sociale de stat.

Acestea au fost majorate prin aplicarea unui coeficient de 10,1%, ce reflectă majorarea salariului cu 10,5% şi creşterea inflaţiei cu 9,7% faţă de anul trecut. Celelalte tipuri de pensii, adică ale procurorilor, judecătorilor, funcţionarilor pu­blici, a declarat într-o conferință de presă Laura Grecu, viceministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Fami­liei, au înregistrat creşteri mai mici, deoarece au fost indexate doar su­mele care sunt plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat. În timp ce o parte din pensiile acestor cate­gorii de pensionari sunt achitate şi din bugetul de stat.

Indexare generoasă, dar insuficientă

Astfel încât mărimea medie a pensiei pentru limita de vârstă, după efectuarea indexării, conform Laurei Grecu, a constituit 91,8% din minimul de existenţă pentru pensionari. Pentru comparaţie, în 2014, mărimea medie a pensiei reprezenta 80,9% din minimul de existenţă. Deci, urmare a indexării din anul acesta, a specificat vice­ministra, mărimea medie a pensi­ei a depăşit minimul de existenţă, crescând cu aproape 120 de lei, în funcţie de categoria de pensionari. Laura Grecu a precizat că benefi­ciari ai indexării de anul acesta au devenit aproape 680 de mii de pensionari.

De asemenea, oficialul a ţinut să evidenţieze că anul acesta coefici­entul de indexare a fost mai mare faţă de anii trecuţi. În această or­dine de idei, dumneaei a făcut re­ferinţă la anul 2012, când indicele respectiv a constituit doar 9,6%. Şi după acest an coeficientul de in­dexare a pensiilor s-a dovedit mai mic faţă de 2016.

Este adevărat. Şi totuşi, aş vrea să-i amintesc viceministrei Mun­cii, Protecţiei Sociale şi Familiei că în anii de referinţă şi inflaţia a fost mai mică. De exemplu, în 2012, preţurile au crescut doar cu 

4,1 la sută, pe când inflaţia la finele anu­lui trecut depăşise cota de 13,5%. Ca să nu mai amintim de degrada­rea drastică a pensiilor, survenită ca urmare a devalorizării catastro­fale a monedei naţionale.

Totuşi, în mod paradoxal, în ciuda majorării semnificative ca urmare a indexării generoase a pensiilor anunţate de către Minis­terul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, multe persoane în vâr­stă s-au plâns că pensiile lor nu că nu au crescut, ci, dimpotrivă, s-au micşorat. Laura Grecu nici nu a încercat să conteste acest lucru. Dumneaei a explicat pe marginea acestei nepotriviri că, la 1 aprilie 2013, a fost instituit un suport fi­nanciar de stat pentru persoanele ale căror pensii sau alocaţii sociale nu depăşesc minimul de existenţă pentru pensionari. Întrucât la acea vreme minimul de existenţă era de 1300 de lei, s-a hotărât ca cei cu pensii mai mici de această sumă de bani să beneficieze de respecti­vul suport financiar de la stat. Dar, după ce în anul ulterior suportul financiar a cunoscut o creştere, la 1 aprilie 2014 au fost operate anu­mite modificări în legislaţie, care au condus la ridicarea plafonului pensiilor şi alocaţiilor sociale care oferă dreptul persoanelor la supor­tul financiar de stat de la 1300 la 1500 de lei. La fel, a fost dublată mărimea suportului financiar şi desemnate încă două categorii de beneficiari.

În consecinţă, a recunoscut vi­ceministra, după aplicarea acestor modificări la legislaţie, multe per­soane, beneficiare de pensii şi alo­caţii sociale, au fost lipsite de drep­tul la suportul financiar de stat. Simplu spus, beneficiarii de pen­sii şi de alocaţii sociale în valoare de peste 1500 de lei au încetat să mai primească ajutorul financiar de stat. Însă, întrucât acesta este mai mare decât suma care rezul­tă din indexare, mulţi pensionari s-au ales cu pensii mai mici după 1 aprilie.

Laura Grecu a explicat că la în­ceputul anului trecut Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Fa­miliei a venit cu o soluţie pentru a depăşi această stare de confu­zie, sugerând instituirea pensiei de bază, ce ar substitui suportul financiar de stat, şi care, în opinia sa, ar urma să fie acordată în mări­me egală tuturor beneficiarilor de pensii pentru limita de vârstă, in­diferent de cuantumul pensiei. În felul acesta, instituirea respectivu­lui mecanism nu ar lipsi de dreptul la ajutorul social unele categorii de pensionari în cazul indexării pensiilor pe ţară. Din păcate, ideea cu instituirea pensiei de bază nu a găsit susţinere, din lipsă de bani în bugetul ţării.