Cum sunt tratate în alte țări problemele sindicaliștilor

 

Marea Britanie

Sindicatele profesorilor sunt nemulţumite de calitatea educaţiei

 

 

Sindicatele profesorilor şco­lari din Marea Britanie NASUWT sunt sigure că politica statului subminează standardele educaţi­ei şi contribuie la reducerea per­formanţelor şcolare. Acestea fac apel către autorităţi să nu econo­misească pe seama educaţiei şi cer ca şcolile de stat din Anglia să angajeze doar profesori şcolari de o calificare înaltă.

În urma unui sondaj efectu­at de sindicatele britanice, s-a constatat că, din cauza reducerii mijloacelor destinate educaţiei, circa două treimi din şcolile de stat preferă să aleagă profesori cu calificare joasă şi cu un salariu mai mic.

Totodată, guvernul de la Lon­dra consideră că şcolile de stat trebuie să aibă aceeaşi libertate de selectare a personalului ca şi cele particulare şi este dreptul directorului să aleagă pe cine să angajeze. Totuşi, sindicatele pe­dagogilor au cu totul altă poziţie. O atare abordare, susţin acestea, este „o alternativă ieftină”. În re­alitate, copiii şi tineretul au fost lipsiţi de „dreptul fundamental de a face şcoală cu pedagogi pro­fesionişti”.

 

Franţa

Greva jurnaliştilor tv în prime-time

 

Jurnaliştii unuia din posturile tv din Franţa au organizat o gre­vă în emisie directă chiar în pri­me-time – ora de emisie a ştirilor de seară. Acţiunea a fost regizată astfel, de parcă redacţia ar fi pri­mit o ştire urgentă care trebuie să fie imediat dată pe post.

Chiar în cadrul buletinului de ştiri, a fost întreruptă trans­miterea unui reportaj. Iniţial, nu era clar ce anume s-a întâm­plat. Telespectatorii vedeau doar o imagine oprită, iar în spatele cadrului se auzeau voci neclare.

Apoi aceştia au văzut pe ecrane studioul, în care se afla un grup de oameni cu pancarte. În ace­laşi timp, prezentatorul ştirilor a informat că nu poate continua emisia, pentru că locul său de muncă e ocupat. Acţiunea a fost organizată de activiştii sindica­tului din televiziune. Postul in­tenţiona să opereze reduceri ale statelor de personal şi în acest mod creativ reprezentanţii sindi­catelor au considerat de cuviinţă să-şi exprime protestul împotri­va schimbărilor care se aşteaptă.

 

Georgia

Modificări discriminatorii în Codul muncii

 

În opinia sindicatelor din Georgia, ultimele modificări operate în Codul muncii, care vizează durata săptămânii de muncă, sunt discriminatorii. În acest context, liderii sindicali au apelat la Curtea Constituțională a Georgiei. În cererea depusă ei atenţionează despre necon-stituționalitatea alin. 1 din art. 14 al Codului muncii, care în­calcă articolele 14 și 30 din Constituția țării. Respectivul articol din Codul muncii stipu­lează o săptămână de muncă de 48 de ore pentru angajații care lucrează într-un regim special.

Potrivit lui Irakli Petriașvili, președintele Asociației Sindica­telor din Georgia, în comparație cu redacția precedentă a Codu­lui muncii, prevederile aceste­ia din urmă sunt înrăutățite la capitolul stabilirea timpului de muncă.

Ideea este că în Codul mun­cii e stipulat că săptămâna de muncă de 40 de ore, care este una standard pentru toate do­meniile de activitate, însă în redacția nouă a documentului apare noțiunea de „regim spe­cial”, ce prevede o durată de 48 de ore. Această prevedere, în opinia sindicatelor georgiene, ar fi una discriminatorie, deoa­rece impune un anumit număr de oameni să muncească mai mult în comparație cu ceilalți salariați.

Totodată, însăși noțiunea de „regim special” este stabilită în Codul muncii destul de am­biguu. Din conținut e greu de dedus care anume dintre dome­niile economiei sunt vizate de noua noțiune. Codul nu conține o listă exhaustivă a ramurilor concrete care pot utiliza această prevedere a legii.

Irakli Petriașvili a declarat că aceste domenii cu „regim spe­cial” includ practic toate sec-toarele economiei naționale. În așa fel, practic oricare anga­jator poate interpreta aleato­riu această prevedere din Cod, adică, mai bine zis, o poate in­terpreta în favoarea sa și stabili pentru salariați o săptămână de muncă de 48 de ore, chiar dacă specificul activității nu necesită astfel de acțiuni. În fond, reiese că la nivel legislativ, în calitate de standard nou, a fost stabilită o săptămână de muncă de 48 de ore, în loc de cea standard, care includea 40 de ore de muncă.

Nu se știe cât de conștient a fost comisă această eroare, însă în urma acestor confuzii apar mai multe litigii.

 

India

Persecutarea la locul de muncă

 

Lucrătorii sindicali sunt forţaţi să renun­ţe la activitatea sindicală, să-şi rupă carne­tele de membru, în caz contrar, aceştia nu vor fi restabiliţi la muncă. Acest lucru s-a întâmplat cu angajaţii a trei depozite „Pep­siCo” din India, care erau activişti sindicali. Compania i-a concediat când aceştia au în­cercat să-şi apere salariile.

A fost făcută publică o scrisoare adresată conducerii companiei, care poate fi semnată de toţi cei pe care situaţia respectivă nu i-a lăsat indiferenţi. Aceasta conţine un apel la încetarea persecuţiilor care durează deja de un an şi restabilirea la muncă a angajaţilor concediaţi ilegal.

„În anul 2013, 162 din 170 de angajaţi ai acestor depozite au aderat la sindicate şi şi-au înaintat revendicările. Aceştia au fost supuşi unor ameninţări şi insulte din partea serviciului de pază al companiei, după care au fost concediaţi. În mai 2013, acestora li s-a permis să revină la muncă, dar numai cu condiţia umilirii şi renunţării la drepturile lor… 28 dintre membrii de sindicat au res­pins aceste condiţii şi au creat „Comitetul de acţiune”, se spune în scrisoare.

 

Belarus

Sindicatele din Belarus la 110 ani

 

Federația Sindicatelor din Belarus a aniversat un jubileu – 110 ani de la fon­dare. Cu această ocazie, sindicaliștii au fost felicitați de președintele țării, Alek­sandr Lukașenko. Acesta a menționat că Federația „este o forță reală, capabilă să lupte pentru interesele angajaților și să fie pentru stat un adept fidel în ceea ce privește soluționarea problemelor sociale și econo­mice”. Șeful statului a dat o apreciere în­altă performanțelor sindicatelor, aportului sindicatelor la dezvoltarea țării – de la li­chidarea analfabetismului la reabilitarea economiei distruse în război. Aleksandr Lukașenko și-a exprimat convingerea că, „în continuare, autoritatea sindicatelor va spori, iar numărul de fapte bune în benefi­ciul Patriei va crește”.

Cu ocazia jubileului, Ministerul Comu-nicațiilor și Informatizării a pus în circuit o marcă poștală specială, „Mișcarea Sindica­lă din Belarus la 110 ani”.

Federația Sindicatelor din Belarus în-trunește peste 4 milioane de membri.