,,Cu pensia socială din Moldova, nimeni nu poate să supravieţuiască”

 

Experţii internaţionali în sistemul de pensii se arată nedumeriţi cum poate supravieţui un pensionar din Repu­blica Moldova primind doar o pensie socială. Discuţii despre implementa­rea reformei sistemului de pensii din ţară, despre realizări şi provocări, au avut loc zilele trecute, în cadrul unui atelier de lucru.

 

„Cu pensia socială din Republica Mol­dova, nimeni nu poate să supravieţuiască. Eu nu pot să înţeleg cum pot să trăiască aceste persoane? Chiar şi cu aşa salarii mici, dar cu atât mai mult cu această pen­sie?”, s-a întrebat, în luarea sa de cuvânt, Martin Hutsebaut, expert în sisteme de pensii din Cadrul Confederaţiei Internaţi­onale a Sindicatelor (ITUC).

Expertul crede că acest fapt este o pro­blemă majoră şi îndeamnă unii oficiali care afirmă contrariul să nu se uite doar pe statistici, dar chiar ce este în stradă.

„Uitaţi-vă în stradă, chiar şi în capitală veţi vedea că este o problemă cu săracii, cu cerşetorii. Ce se întâmplă cu persoa­nele după pensionare? Foarte mulţi dintre ei sunt nevoiţi să lucreze în continuare. Dacă am analiza vârsta normală activă în Moldova, am vedea vârsta minimă când începe o persoană să fie activă pe piaţa muncii, iar apoi această vârstă este „infi­nită”. Nu mai găsim vârsta la care persoa­na îşi încheie activitatea, deoarece foarte mulţi pensionari sunt nevoiţi să lucreze”, susţine expertul.

Deşi Legea privind reforma sistemului de pensii este în vigoare şi se implemen­tează deja, discuţiile pe marginea lacu­nelor din aceasta continuă să aibă loc, în speranţa că guvernarea va lua aminte şi va ţine cont de recomandările experţilor naţionali şi internaţionali.

„Într-adevăr, sunt unele probleme care mai persistă și în prezent, chiar dacă o lege a fost adoptată în acest sens. Sper că, totuşi, printr-un bun dialog cu cei de la guvernare, unele aspecte, dacă nu toa­te, cele care sunt foarte importante, vor fi puse în discuţie şi va fi găsită o soluţie mai bună decât formatul pe care îl avem azi”, a spus Martin Hutsebaut.

Potrivit expertului,  pensiile extrem de mici din Republica Moldova sunt determi­nate de faptul că 

şi salariile sunt extrem de mici. Drept exemplu a adus ţara sa de origine – Belgia, unde PIB-ul produs în anul 2016 de către un angajat a fost de 101.705 dolari, pe când în Republica Mol­dova de doar 12.416 dolari.

„Vedeţi diferenţa? Totul depinde de modul de organizare a muncii, de tehno­logiile mai bune care sunt utilizate, de­oarece, pentru eficientizarea procesului de producţie, un muncitor are nevoie de echipament modern, de robotizare. Orga­nizarea procesului de muncă este un fac­tor cheie, inclusiv investiţiile în tehnologii, echipament modern. Aceste date, privind producția anuală realizată de către un angajat, reprezintă baza de calcul pentru salariile angajaţilor şi salariile acestora re­prezintă şi baza de calculare a pensiilor. E necesar de a investi în munca decentă. De asemenea, este crucială investiţia în mo­dernizarea procesului de lucru, astfel se va contribui la sporirea gradului de salarizare şi a nivelului pensiilor”, a mai spus exper­tul ITUC.

 

Adecvarea pensiilor, o problemă majoră

 

Printre probleme majore care trebu­ie eliminate de urgenţă, potrivit exper­tului, se numără inechităţile destul de pronunţate în sistemul de pensionare. În opinia lui Martin Hutsebaut, fără echitate, sistemul de pensii nu se va bucura de în­credere. O altă problemă este adecvarea pensiilor în Republica Moldova. Critici au fost aduse şi la capitolul contribuţii so­ciale.

„Numărul celor care achită contribu­ţii sociale în comparaţie cu numărul ce­lor pensionaţi este mereu în descreștere. Acum avem 1,1 contribuitori pentru un singur pensionar. În Uniunea Europea­nă, la ora actuală, acest indice este de 1,6 muncitori per  persoană pensionată. Această diferenţă se datorează faptului că şi vârsta de pensionare în alte ţări este mult mai înaltă decât în Moldova”, a con­chis expertul ITUC.

 

Implicarea sindicatelor

 

Prezent la eveniment, Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova  (CNSM), care a fost şi moderatorul atelierului de lucru, a ţinut să accentueze că reforma pensiilor este una foarte importantă şi lucrul care a fost desfăşurat a fost unul unic, pentru că CNSM s-a implicat plenar, începând de la elaborarea conceptului de reformă a sis­temului de pensii şi până la avizare.

„Pentru că nu s-au luat în considerare mai multe propuneri ale CNSM, iar une­le norme din start nu erau prea bune, am organizat şi o acţiune de pichetare a Par­lamentului. Ulterior, chiar şi după aproba­rea legii de către Legislativ, am avut alte acţiuni. Am adresat şi o plângere la Con­siliul pentru Prevenirea şi Eliminarea Dis­criminării de Asigurare a Egalităţii. Spre regret, deocamdată nu am primit decizia finală. Trebuie să precizez că confederaţia a abordat şase aspecte care ar urma să fie considerate ca discriminatorii”, a precizat Sergiu Sainciuc.

 

Discuţii în lipsa autorilor proiectului

 

Deşi la acest atelier de lucru trebuiau să participe şi autorii Legii privind reforma sistemului de pensii din Republica Mol­dova, adică reprezentanţi de la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, dar şi deputaţi, cei din urmă au strălucit prin absență, asta pentru că aveau, chipurile, alte chestiuni pe agenda zilei, lucru care s-a mai întâmplat până acum atunci când erau invitaţi la discuţii.

„Probabil, dacă ne mai consultam, ne mai auzeam unii pe alţii, nu erau acele la­cune care sunt astăzi în legea respectivă. După cum ştiţi, şi la acel atelier de lucru care a fost organizat anul trecut, înainte de adoptarea legii, colegii au venit nu cu proiectul de lege, dar au venit cu prezen­tarea conceptului, ceea ce, în principiu, nu este corect”, a spus Sergiu Sainciuc.

Vicepreşedintele CNSM a amintit ce­lor prezenţi la atelier despre lacunele din lege, care, de altfel, se fac deja resimţite pentru unii, cum ar fi, bunăoară, recalcu­larea pensiei.

„Au câştigat de la această lege doar cei care au avut salarii foarte mari, au avut o vechime în muncă foarte mare şi atunci şi recalcularea a fost foarte favorabilă.

Probleme avem şi cu pensia anticipa­tă. Bine, acum există o discriminare, care peste şase ani de zile nu va mai fi, dar în acești şase ani de zile vor avea de suferit cel mai mult femeile. Alt aspect ţine de re­calcularea pensiei pentru pensionarii care muncesc, fiindcă pentru acei pensionari care ies la pensie începând cu 1 aprilie sau cu 1 ianuarie, pensia este calculată pe formula nouă şi ei vor beneficia de re­calcularea pensiei, dar toţi ceilalţi care au muncit până la aceste date nu vor avea acest drept.

Un alt aspect foarte important ţine de pensia anticipată pentru cei care muncesc în condiţii foarte grele şi nocive. Începând cu 1 ianuarie, ei deja trebuie să iasă la pensie în condiţii generale, adică să mai muncească opt ani de zile ca să benefi­cieze de această pensie, ceea ce nu este corect. Nu e de înţeles poziţia autorităţilor în această problemă, pentru că noi dorim să ne audă, să înţeleagă care sunt argu­mentele noastre şi, de ce nu, să înainteze propuneri de modificare a legislaţiei”, a mai spus Sergiu Sainciuc, vicepreşedinte al CNSM.