Cresc remitenţele, creşte exodul forţei de muncă

Foto: realitatea.net

În primele şase luni, tran­sferurile de mijloace bă­neşti din străinătate prin in­termediul băncilor din ţară s-au ridicat la aproape 455 de milioane de dolari SUA. Încă niciodată până acum, din momentul în care mol­dovenii au pornit în căuta­rea unui loc de muncă peste hotare, nu s-a înregistrat în răstimpul a două trimestre consecutive o atare intrare masivă de bani în ţară. Nici chiar în 2008, ultimul an înainte de izbucnirea crizei mondiale, volumul remi­tenţelor, în prima jumătate a anului, nu a atins aseme­nea cote înalte.

Astfel, valoarea mijloacelor băneştii transferate de moldove­nii aflaţi în străinătate în primele două trimestre ale anului curent se dovedeşte cu 4,4% mai mare faţă de acum şase ani, când se considera că a fost atins cel mai mare flux de remiteri. Iar dacă raportăm volumul acestora din prima jumătate de an la nivelul din perioada similară a anului trecut, vedem că amploarea tran­sferurilor băneşti din străinătate este de peste 2,5 ori, cu o creştere de aproape 11%.

Mai greu în propria ţară decât în străinătate

Desigur, volumul remitenţe­lor impresionează, a bătut recor­dul înregistrat în prima jumătate a lui 2008, cel mai „rodnic” an din momentul începutului exo­dului braţelor de muncă din ţară, dar nu aceasta este în măsură să ne provoace o stare de uimire și satisfacție. Surprinzător este că, deşi conaţionalii noştri care muncesc peste hotare, îndeo­sebi în Rusia, au probleme mari, sunt persecutaţi, fluxul de tran­sferuri de mijloace băneşti din străinătate nu că nu s-a micşo­rat, ci dimpotrivă, a devenit mai consistent. Cum pot să coexiste aceste două fenomene, tendinţe, care, în principiu, sunt contra­dictorii?

O explicaţie în acest sens se conţine chiar în ultimul comu­nicat al Biroului Naţional de Sta­tistică privind situaţia forţei de muncă în ţară pe primele două trimestre ale anului. Astfel, în ciuda faptului că autorităţile de la Moscova au întreprins mai multe măsuri neprietenoase faţă de moldovenii care lucrează în cel mai mare stat din CSI, numărul persoanelor din Moldova plecate la lucru peste hotare în primele şase luni a crescut cu peste șase mii de oameni faţă de acum un an de zile.

Deci, nici un fel de sancţiuni, persecuţii pe teritoriile ţărilor în care muncesc nu-i poate deter­mina pe conaţionalii noştri să renunţe la căutarea unei surse de existenţă în străinătate. Pen­tru că în ţara lor este şi mau rău, nu au locuri de muncă, salariile sunt de-a dreptul mizerabile.

Aceasta în timp ce sursele ofi­ciale, unele segmente ale mass-media autohtone încearcă să ne demonstreze contrariul. Bună­oară, un site căuta zilele trecute, cu referinţă la datele BNS, să ne dea de înţeles precum că şoma­jul în Republica Moldovă este în descreştere. Da, cifrele statistice oficiale indică o scădere a numă­rului de şomeri în prima jumă­tate a anului curent faţă de peri­oada corespunzătoare a lui 2013. Mare scofală! Oricum, lumea pleacă pe un cap la muncă în străinătate. Puterea se laudă cu doar 48,5 mii de şomeri, cu 12,4 mii de persoane mai puţin decât în primele şase luni ale anului trecut. Dar de ce facem abstrac­ţie, de ce uităm de cei aproape 345 de mii de moldoveni, oficial, iar, neoficial, cam un milion de persoane care, din cauza lipsei de locuri de muncă în patria lor, muncesc peste hotare?!

Locuri de muncă, în domenii prost plătite

Ca dovadă a bunei guvernări se arată că în primele şase luni economia țării a creat locuri noi de muncă, s-a mărit populaţia ocupată cu 4,3% faţă de prima jumătate a anului trecut. Se in­dică precum că cele mai mari angajări s-au făcut în sectorul agrar, numărul salariaţilor din domeniul respectiv crescând cu aproape 14 la sută. Însă, dacă ne îndreptăm privirea spre alte sec­toare ale economiei naţionale, vedem că este jale în ce priveşte locurile de muncă. De pildă, în industrie şi în construcţii, numă­rul lucrătorilor s-a micşorat cu aproape trei mii de persoane. În sfera serviciilor, disponibilizările s-au dovedit mult mai usturătoa­re, aproape patru mii de angajaţi au fost aruncaţi în stradă.

Realizăm că locuri de muncă au fost create doar în sectoa­re prost plătite, precum agri­cultura. Deci, chiar dacă apar noi locuri de muncă în ţară, acestea nu oferă câştiguri mari în măsură să potolească do­rinţa moldovenilor de a pleca la lucru peste hotare. Astfel în­cât vom avea mai puţini şomeri, însă, oricum, numărul contri­buabililor la bugetul ţării va fi în continuă descreştere, iar per­spectivele de prosperare a ţării vor deveni mai triste.