Consiliul General al CNSM a făcut o radiografie a activității din 2023

Mișcarea sindicală din R. Mol­dova a avut un an bogat și plin de realizări și se află pe drumul cel bun în realizarea obiectivelor sale. Este concluzia unanimă a membrilor Consiliului General al CNSM, care s-au reunit vineri, 15 decembrie, pentru a face un bilanț al activității de la ședința anterioară (din aprilie 2023) în ceea ce privește asigura­rea protecției social-economice și juridice a membrilor de sindicat și a aproba Planul de acțiuni al CNSM pentru anul 2024 în vederea rea­lizării Strategiei CNSM pentru anii 2022-2027.

La ședință a participat și Corina Ajder, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.

În debutul evenimentului, Igor Zubcu, președintele CNSM, a adre­sat un mesaj de felicitare tuturor concetățenilor în contextul deciziei istorice din 14 decembrie curent a Consiliului European cu privire la începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova, alături de Ucraina, la UE.

În raportul privind activita­tea realizată în perioada aprilie-decembrie 2023 pentru protecția social-economică a angajaților, Igor Zubcu a prezentat succint realizările și acțiunile în vederea stabilirii salariului minim în mări­me de 50% din salariul mediu pe economie, conform Cartei socia­le europene revizuite și Directivei UE privind salariile minime adec­vate în Uniunea Europeană, ceea ce la ora actuală ar constitui 5850 de lei.

Ministerul Finanțelor, însă, a acceptat majorarea salariului minim pe țară până la doar 5000 de lei, din motivul insuficienței mijloacelor financiare. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2024, cuantumul salariului minim pe țară va constitui 5000 de lei, ceea ce re­prezintă o creștere cu 25%.

Totodată, la insistența sindicatelor, în­cepând cu 1 octombrie 2023, au fost ma­jorate cu 15 la sută salariile angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Începând cu 1 ianuarie 2024, va fi majorată valoarea de referință, utilizată la calcularea salariilor angajaților din domeniul învățământului, de la 2000 de lei la 2300 de lei, ceea ce constituie o majorare de 15 la sută.

Pe de altă parte, atât raportorul, cât și unii vorbitori, au subliniat faptul că în unele ramuri, precum ar fi agricultura, transportul feroviar ș. a., nu sunt respectate convențiile colective, nu s-a aplicat până în prezent sa­lariul minim pe ţară în cuantum de 4000 de lei, se înregistrează restanțe la plata salari­ilor.

Eforturi și realizări

Trecând în revistă activitatea CNSM în pe­rioada de referință, putem concluziona că s-a reușit realizarea unei game largi de acțiuni, care au condus la asigurarea drepturilor și intereselor salariaților, sporirea gradului de protecție social-economică a angajaților, consolidarea organizațională a sindicatelor. CNSM își propune să militeze în continuare pentru promovarea și protejarea drepturilor și intereselor salariaților-membri de sindicat, asigurarea unui trai decent cetățenilor, crea­rea locurilor de muncă bine plătite și confor­me standardelor internaționale în domeniul securității și sănătății în muncă, a subliniat Igor Zubcu.

Printre alte realizări, președintele CNSM a relevat că, la propunerea sindicatelor, în­cepând cu 1 ianuarie 2024, indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la vârsta de trei ani se va calcula din venitul asigurat al unuia dintre soți, care va deter­mina un cuantum mai mare al indemnizației, ceea ce va spori protecția socială a familiilor cu copii.

În alt context, el a menționat că, la31 iulie anul curent, Parlamentul a adoptat Legea nr. 234 (în vigoare de la 11 septembrie 2023), care prevede scutirea sindicatelor de achitarea taxei pentru înregistrare de stat – o realizare extrem de importantă pentru mișcarea sindicală din Republica Moldova.

Fără eforturile sindicatelor, majorarea salariului minim s-ar fi tergiversat

Igor Zubcu a abordat succint și teme importante precum parteneriatul social, securitatea și sănătatea în muncă, strategi­ile de tineret, asigurarea egalității de gen în sindicat, educația și formarea sindicală continuă, participarea CNSM la procesele ce vizează integrarea Republicii Moldovaîn UE, colaborarea cu organizații inter-naționale precum OIM, ETUC, ITUC, CNS ,,Cartel ALFA” din România, aducând exem­ple concrete, relevante la fiecare comparti­ment.

Liderul CNSM a dezvăluit date despre odihna de vară a copiilor membrilor de sindicat la instituțiile de reconfortare sub­ordonate CNSM, a vorbit și despre acti­vitatea informațională, îndemnându-i pe liderii sindicali să se aboneze la „Vocea po­porului”, tribuna sindicatelor, în contextul în care s-au modificat condițiile și conjunc­tura pe piața mediatică.

În cadrul dezbaterilor pe marginea Raportului prezentat, Lilia Franț, vicepre-ședinte al CNSM, a vorbit despre imple­mentarea campaniei sindicale naționale „Organizația primară – energia mișcării sindicale”, desfășurarea seminarelor de instruire și schimbul de bune practici al li­derilor organizațiilor primare, elaborarea și distribuirea „Ghidului liderului organiza-ției sindicale primare”, promovarea femei-lor din mediul rural, lansarea Concursu­lui organizațiilor sindicale primare, care se desfășoară în perioada decembrie 2023 – martie 2024.

În alocuțiunea sa, Ghenadie Donos, pre-ședintele Federației Sindicale a Educației și Științei, a apreciat inițiativa CNSM de a anunța anul 2023 drept An al Educației, care i-a mobilizat la acțiuni și activități în vede­rea obținerii unor sporuri salariale pentru angajații din domeniu.

„Poate și din acest motiv, negocierile cu ministerul au avut în acest an un salt calita­tiv. Ca dovadă ne servesc și realizările, rezul­tatele dialogului. Acest spor salarial de 15%, orice ar zice scepticii, este un rezultat al acțiunilor noastre, ale FSEȘ, fapt recunoscut și de ministrul Dan Perciun. Da, e un rezultat modest, da, este loc pentru mai bine, dar e abia un început. Vom solicita ca în anii 2024-2025 să stabilim, împreună cu ministerul de resort, cu Guvernul, o foaie de parcurs pen­tru creșterea salariilor din Educație, pentru ca ele să ne permită să muncim și să trăim decent la noi acasă. Vă amintesc că obiec­tivul nostru – ca salariile din educație să fie egale cu salariile din economia națională, a ajuns la cota de 95% realizare. În 2023, pe­dagogii primesc un salariu care valorează doar 81% din cota salariului mediu pe eco­nomie”.

Pe de altă parte, Aurel Popovici, preșe-dintele Federației Sindicale „Sănătatea”, după ce a apreciat munca depusă de  echi­pa CNSM în perioada de referință, a adus critici ministrului Sănătății, Ala Nemerenco, pentru refuzul de a conlucra cu sindica-tele.

„Cu regret, după semnarea Convenției la nivel de ramură în iulie 2022, în trei unități se tergiversează negocierile și angajații membri de sindicat din aceste instituții sunt lezați în dreptul de a beneficia de noile pre­vederi incluse în Convenția colectivă (nivel de ramură). Iar Comisia pentru consultări și negocieri colective nu s-a mai convocat niciodată, refuzul convocării comisiei de către președintele acesteia, care este mi­nistrul sănătății, fiind nemotivat. Suntem indignați de faptul ca doamna ministru, din momentul învestirii în funcție, a refuzat invitația de a participa la ședințele Consiliu­lui Republican al Federației”.

În context, Aurel Popovici a propus ex­pedierea unei note informative premierului despre nerespectarea prevederilor legislati­ve privind funcționarea comisiilor ramura­le pentru consultări și negocieri colective, specificându-se concret ministerele viza­te, ca să fie înlăturate impedimentele și carențele.

Angela Otean, președinta Comisiei de Femei a CNSM (comisie care a împlinit 18 ani pe 18 decembrie), secretar general al Federației „SINDLEX”, a relevat succint des­pre realizările înregistrate de sindicaliste, care constituie 64% din membrii de sindi­cat.

Vlad Canțîr, președintele Federației „SINDASP”, a salutat inițiativele întreprinse de CNSM în vederea îmbunătățirii situației angajaților și a adus un exemplu de con­lucrare cu autoritățile: „Președintele Maia Sandu a declarat, la o întrunire de pe 9 de­cembrie, că va solicita Guvernului majorarea salariilor primarilor. E o chestie extraordi­nară, dar ce facem cu perceptorii fiscali, cu alți funcționari publici? Problema reformei teritoriale e de mare complexitate, la care ar trebui să-și spună cuvântul și sindicatele”, a subliniat Vlad Canțîr.

Corina Ajder a afirmat că ministerul pe care îl reprezintă este receptiv la problemele enunțate și a remarcat eforturile sindicate­lor, fără care majorarea salariului minim s-ar fi tergiversat încă mult timp. Ea a subliniat că datorită sindicatelor și pensia minimă a crescut de la 1128 de lei la 2620 de lei. A vorbit despre ajutorarea persoanelor din păturile vulnerabile în sezonul rece, dar și despre diminuarea fenomenului muncii la negru în urma controalelor efectuate. Dom­nia sa a subliniat că, acolo unde este sindi­cat, nu există muncă la negru. Totodată, a promis că va aduce la cunoștința factorilor de decizie disfuncționalitățile în conlucrarea cu sindicatele.

La finalul ședinței, membrii Consiliului General au aprobat un Plan de acțiuni pen­tru anul 2024, care conține un șir de obiec­tive specifice, printre cele mai importante fiind  elaborarea și adoptarea unei strate­gii naționale de combatere a fenomenului „muncii la negru” și de achitare a salariilor „în plic”, a unui mecanism care să prevadă  acoperirea cu negocieri colective a circa 80% din salariați ș. a.