Foto: vocea.md
Colaboratorii complexului muzeistic din care fac parte cinci muzee, cum ar fi Muzeul Național de Artă KUMU din Estonia, Muzeul de Arte Plastice Kadriorg, Muzeul Mikkel, Muzeul Niguliste, Muzeul Adamson–Eric, sunt gata sa-și împărtășească experiența cu omologii lor din Moldova privind condițiile de muncă, securitatea muncii, programul de lucru și alte lucruri elementare. Însă ar fi cazul să fie auziți, în primul rând, de Guvernul Republicii Moldova, iar acesta să procedeze la fel precum cel din Estonia.
Recent, am citit concluziile unui Eurobarometru în ceea ce privește condițiile de lucru în Europa în general și, în special, pe țări. Din păcate, Moldova nu are cu ce să se mândrească la acest capitol. De exemplu, o serie de constatări tind să confirme creșterea intensității muncii. De exemplu, stresul este perceput ca fiind cel mai important risc la locul de muncă (pentru 53% dintre lucrătorii care au participat la sondaj). De asemenea, nemulțumirea în ceea ce privește volumul de muncă, ritmul de lucru și programul prelungit (peste 13 ore zilnic) este mai răspândită decât în alte cazuri.
În ceea ce privește organizarea muncii, legată de echilibrul dintre viața profesională și cea privată, 40% dintre respondenți declară că nu li se oferă posibilitatea de a utiliza regimuri de lucru flexibile. În domeniul sănătății și al siguranței la locul de muncă, mai puțin de unul din trei lucrători au declarat că la locul lor de muncă se aplică măsuri de combatere a riscurilor.
Stresul, unul din cele mai mari riscuri
Alături de stres, ergonomia deficitară este percepută ca fiind unul dintre cele mai importante riscuri la locul de muncă. 28% dintre res-pondenți declară că mișcările repetitive și pozițiile obositoare sau supărătoare reprezintă un risc. Însă ceea ce am văzut eu la Tallinn m-a frapat. Orice om dornic de a cunoaște cât mai multe despre o țară străină, înainte de plecare, se familiarizează cu sistemul țării date, cu cultura acesteia, economia, problemele și istoriile de succes. La fel am procedat și eu.
Având un pic de timp liber, am hotărât să merg la Muzeul Național de artă KUMU din Estonia. Acolo am întâlnit-o și am cunoscut-o pe Krista Puusepp, director financiar al muzeului, care s-a oferit, cu o ospitalitate deosebită, să-mi fie ghid prin muzeu.
Cred că v-ați dat seama că excursia a fost neobișnuită. Am traversat toate sălile împânzite cu picturi, în această perioadă având loc mai multe expoziții personale. Una din acestea este cea a pictoriței suedeze Hilma af Klint (1862-1944), care este pionier în arta abstracționistă și care a deschis ușile într-o lume inedită. Lucrările ei reflectă viitorul lumii. Însă, reiterez, în afară de artă, am văzut realitatea în care lucrează zi de zi colaboratorii muzeului, adică condițiile de muncă.
Edificiul de baza al Muzeului KUMU din Estonia și-a deschis larg ușile pentru vizitatori în 2006, fiind proiectat de arhitectul finlandez Pekka Vapaavuori, iar în 2008 acest muzeu deja a fost remarcat drept unul dintre cele mai bune muzee ale anului din Europa.
Muzeul are mai multe funcții, având secții de restaurare și conservare, magazie unde se depozitează și se păstrează lucrările, și biblioteca publică. În total, sunt antrenați în muncă 150 de colaboratori, care deservesc cinci muzee din tot complexul. Am trecut prin birouri și săli să vad în ce condiții lucrează angajații. Pe ușa unuia din partea coridorului comun erau expuse niște desene ale copiilor.
La întrebarea mea ce ar însemna asta, mi s-a spus că aici lucrează tinere mămici, care periodic își aduc copiii la serviciu, dacă nu au cu cine-i lăsa, acestora fiindu-le create condiții speciale. Nu vorbesc de cabinetele celorlalți colaboratori, cu tehnică performantă, unde era cald, curat și frumos, deși afară bătea un vânt nordic de te răzbea până la oase, temperatura aerului era de +5 grade, in timp ce la noi erau +20. Camera de odihnă este plină cu diferite flori ca în dendrariu, amenajată cu un set de bucătărie și cu toate cele necesare pentru a lua prânzul sau pentru a te relaxa. Toate acestea sunt condițiile pentru cei care nu vor să meargă la cantină și vor să se relaxeze, să-și elimine stresul. Sau sala sportivă, unde, de asemenea, poți scăpa de stres.
Desigur, nu lipsesc nici tehnologiile avansate, totul e automatizat. M-am gândit la sărmanii noștri angajați de la muzee sau de la biblioteci. Aceștia nu că să poarte uniformă frumoasă pe care o au aici colaboratorii, ci stau iarna la serviciu în pâslari și în pufoaice, ca să nu înghețe bocnă. Desigur, când lucrezi în astfel de condiții, ca la noi, apar și boli profesionale cronice, care în Moldova nici nu sunt considerate drept maladii. Păi cum, noi suntem mai ceva decât țările europene, nu există așa ceva – boli profesionale. Deși, după cum vedem, în Europa sunt condiții ideale de lucru. Chiar aici, în muzeu, am văzut un lift tehnic special pentru a ridica greutăți. Sau, de exemplu, încăperea în care se află tehnică de multiplicare – aceasta este aerisită, nu se simte miros de aer nociv precum e în birourile de specialitate din Chișinău. În comparație cu Moldova, în Estonia se recunoaște că muzeograful sau bibliotecarul poate avea o boală profesională. Protejarea și promovarea unor condiții de muncă de calitate în UE înseamnă, de fapt, grijă față de capitalul uman. În cadrul acestui Eurobarometru, prin condiții de muncă se înțeleg următoarele: programul de lucru, organizarea muncii, sănătatea și siguranța la locul de muncă, reprezentarea salariaților și relația cu angajatorul. Din păcate, noi mai avem mult până a ajunge la condițiile prevăzute de rigorile europene.
