Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) propune ca, începând cu 1 ianuarie 2023, salariul minim să fie de cel puțin 5000 de lei. Propunerea a fost lansată, recent, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC).
Pe ordinea de zi a ședinței au figurat mai multe chestiuni, între care cea cu privire la deducerile fiscale pentru asigurarea facultativă de sănătate a salariaților, aprobarea cuantumului plăților de supraveghere a menținerii condițiilor de certificare a Autorității Aeronautice Civile, situația din diverse ramuri ale economiei naționale.
Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a prezentat în cadrul ședinței viziunea sindicatelor asupra reexaminării salariului minim pe țară. Sindicaliștii s-au referit la contextul social-economic, la presiunea tot mai mare a creșterii prețurilor asupra populației, efectele migrației forței de muncă asupra economiei.
„Din toate calculele pe care le-am făcut, după ce am discutat și cu colegii de la Confederația Națională a Patronatului, s-ar cere să fie un salariu minim de 5000 de lei. Vorbim și sub aspectul menținerii salariaților în țară, de a-i motiva pe cei care muncesc. Trebuie să facem față scumpirilor care au avut loc. Ceea ce a făcut Guvernul, cu programele sociale, cu măsurile care au fost adoptate, sunt binevenite, dar, chiar și așa, salariul trebuie să asigure măcar o pensie minimă pentru angajați. În opinia noastră, ar fi bine să fie majorate salariile astfel ca cetățeanul, orice salariat, să-și asigure o pensie minimă cu salariul pe care îl ridică”, a menționat Sergiu Sainciuc.
Leafa, indicator al calității vieții
Igor Zubcu, președintele CNSM, a subliniat că salariul minim este un indicator al calității vieții, dar, totodată, este și un indicator al costului forței de muncă a cetățeanului Republicii Moldova.
„Având mai multe discuții cu colegii noștri din Uniunea Europeană (UE), pentru moment având statut de țară candidată, colegii din România ne-au atenționat despre cum trebuie să intrăm în UE, cu ce salarii. Este greu și pentru business, este greu și pentru Guvern, desigur, dar trebuie să avem niște standarde în stabilirea salariului minim pe care să-l respectăm, pentru a crește nu doar productivitatea, dar și costul forței de muncă în Republica Moldova”, a relevat Igor Zubcu.
„Într-adevăr, integrarea în UE vine și cu integrarea pieței muncii, și cu mobilitatea forței de muncă, iar când cetățeanul mai ușor poate să se deplaseze și să-și găsească alt serviciu, atunci pierzi oamenii calificați de la tine din țară, dacă nu le oferi salarii concurențiale”, a adăugat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari.
La rândul lor, responsabili de la Con-federația Națională a Patronatului din Republica Moldova au menționat că, în principiu, susțin propunerea sindicatelor, dar, pentru a nu crea unele probleme, au propus ca acest salariu să fie în jur de 4000 de lei.
„Noi, la rândul nostru, am solicitat opinia membrilor noștri. Marea majoritate a acestora au căzut de acord și nu văd mari impedimente. Îngrijorări au apărut la structurile care folosesc sistemul de salarizare tarifar. Aici apar probleme, că ei nu vor face față eventualei creșteri a salariului minim, din simplu motiv că pun la îndoială capacitatea de a avea acest venit, volum de lucru etc. Agenții economici de acest gen sunt mulți și pun la îndoială faptul că vor putea oferi acest salariu de 5000 de lei. După discuțiile pe care le-am avut, credem că în jur de 4000 de lei ar fi mai mult sau mai puțin rezonabil”, a spus Leonid Cerescu, președintele Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova.
În replică, ministrul Marcel Spatari a menționat că soluții există, iar una din ele ar fi schimbarea sistemului de salarizare.
„Avem intenția să analizăm, să vedem dacă avem și resursele necesare. La următoarea ședință, Ministerul Finanțelor va veni cu calculele necesare și vom lua o decizie cât ne permitem să creștem acest salariu”, a conchis Marcel Spatari.
Salariul minim se stabilește și se reexaminează de Guvern, după consultarea partenerilor sociali, în funcție de rata medie anuală a inflației și de rata de creștere a productivității muncii la nivel național.