Avizul CNSM la proiectul de lege privind modificarea Codului muncii, expediat Ministerului Economiei și Cancelariei de Stat
Urmare a examinării proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, menționăm următoarele.
Argumentarea completării Titlului X din Codul muncii cu capitolul XV/1 „Munca pentru angajatori clasificați ca microîntreprinderi” o considerăm inoportună și nefondată.
Deși, potrivit Notei informative, drept temei pentru elaborarea proiectului de lege avizat a servit inclusiv faptul că legislația actuală nu prevede o abordare specială pentru microîntreprinderi, nu excludem necesitatea anumitor modificări la legislație în vederea unor reglementări speciale pentru microcompanii, fără înaintarea modificărilor propuse la Codul muncii (completarea Titlului X din Codul muncii cu capitolul XV/1), care afectează drepturile și garanțiile de muncă ale salariaților.
Or, după cum a indicat Parlamentul European (fapt menționat chiar în Analiza impactului la proiectul remis spre avizare), măsurile întreprinse în acest sens ar trebui să identifice domeniile în care sarcinile administrative și reglementările pentru microîntreprinderi ar putea fi doar reduse, garantând totodată drepturile și interesele lucrătorilor, standardele sociale și de sănătate în materia muncii.
Este regretabil faptul că, la elaborarea propunerilor de completare a Codului muncii cu articolul 322/3, care dispune că „Angajatorul clasificat ca microîntreprindere este scutit de obligațiile de adoptare a actelor normative la nivel de unitate care conțin reglementări în domeniul dreptului muncii (regulamentul intern al unității și alte acte)”, nu s-a ținut cont de principiul reglementării contractuale a raporturilor de muncă la nivel de unitate și nici de dreptul salariaților (reprezentanților acestora) de a participa la elaborarea proiectelor de acte normative, care vizează deciziile angajatorului privind raporturile contractuale, condițiile de muncă, remunerarea muncii, timpul de muncă și de odihnă etc.
De asemenea, nu s-a luat în considerare nici necesitatea sau importanța Regulamentului intern al unității pentru buna desfășurare a activității salariaților în cadrul unității (microîntreprinderii).
În practică, sub aspectul utilității, Regulamentul intern poate constitui modalitatea de stabilire a unor reguli/proceduri aplicabile la nivel de unitate, atunci când legea nu reglementează anumite aspecte sau prin care se pot institui anumite pârghii, în cazul în care legea permite acest lucru.
Regulamentul intern se poate dovedi a fi un instrument eficient, un sprijin pentru angajator, dar și pentru salariați, prin care se setează cadrul de desfășurare a relațiilor de muncă la nivel de unitate.
Includerea în contractele individuale de muncă, după cum se propune în proiectul de lege avizat, a clauzelor care reglementează: graficul de lucru; funcțiile și sarcinile angajatului, modul de ținere a evidenței orelor de muncă prestate și alte reglementări care, actualmente, fac obiectul Regulamentului intern, o considerăm inoportună. Aceasta nu facilitează activitatea microîntreprinderilor. Or, o astfel de modalitate de reglementare a raporturilor individuale de muncă ar putea avea drept consecință încurajarea muncii informale.
Considerăm inacceptabile și prevederile alin. (2) al art. 322/3, prin care angajatorii clasificați ca microîntreprindere prin derogare de la prevederile articolelor 42 prim, 48, 58, 86 alin.(1),106 și 116 din Codul muncii, sunt exceptați de la anumite obligații prevăzute de aceste norme legale, ale căror dispoziții constituie anumite garanții juridice ale salariaților.
Propunerile înaintate pentru completarea Codului muncii prin proiectul de lege avizat nu țin de calitatea reglementărilor legale ale raporturilor de muncă. Mai mult, aplicarea acestora va conduce la afectarea drepturilor și intereselor salariaților în materia informării, consultării, condițiilor de activitate ale acestora, încheierii contractelor individuale de muncă, evidenței timpului de muncă, programării concediilor de odihnă anuale etc.
Pornind de la cele menționate mai sus, precum și în scopul neadmiterii afectării drepturilor si garanțiilor de muncă ale salariaților, considerăm imperios necesară excluderea din proiectul de lege avizat a propunerii cu privire la completarea Titlului X din Codului muncii cu capitolul XV/1 „Munca pentru angajatori clasificați ca microîntreprinderi”. Or, pentru sindicate, este inadmisibilă facilitarea activității microîntreprinderilor pe seama diminuării drepturilor și garanțiilor juridice ale salariaților.
În același timp, considerăm posibil ca proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (facilitarea activității microîntreprinderilor) să aibă drept obiectiv soluționarea problemelor (menționate în Nota informativă) cu care se confruntă microîntreprinderile referitoare la: rapoartele statistice; rapoartele financiare; accesul la informație, consultare, ghidare și instruire; aplicarea serviciilor electronice în activitatea microîntreprinderilor și altele, fără a aduce atingere drepturilor și intereselor de muncă ale salariaților.
Prevederile art. 54, alin. (2) din Constituția RM consfințesc că „Exercițiul drepturilor și libertăților nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internațional și sunt necesare în interesele securității naționale, integrității teritoriale, bunăstării economice a țării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă și infracțiunilor, protejării drepturilor, libertăților și demnității altor persoane […]”.
Adoptarea propunerilor de completare a Codului muncii, cu siguranță, va conduce la afectarea nu numai a drepturilor constituționale ale salariaților, dar și a normelor de drept internațional în materia muncii.
Pornind de la cele expuse și în scopul neadmiterii afectării drepturilor salariaților, așteptăm să fim asigurați că constatările și obiecțiile sindicatelor menționate supra vor fi luate în considerare la definitivarea proiectului de lege avizat.
Igor ZUBCU,
președintele CNSM
P.S. Din partea redacției: De fapt, și Avizul Ministerului Muncii și Protecției Sociale pe marginea documentului în cauză, semnat de ministrul Marcel Spatari, coincide, în mare, cu viziunea CNSM asupra proiectului de lege promovat cu insistență de Ministerul Economiei.
