
Marţi, 24 februarie curent, a avut loc cea de-a patra şedinţă a grupului de lucru pentru elaborarea recomandărilor privind independenţa sindicatelor.
Prin realizarea acestui pachet de măsuri, ne explică Ion Preguza, şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), se urmăreşte acordarea unui ajutor metodologic organizaţiilor sindicale în ceea ce priveşte măsurile de protecţie a activităţii lor independente în raport cu autorităţile publice.
Deoarece, a remarcat dumnealui, nu este o taină că se produc intervenţii abuzive, ingerinţe ale unor structuri ale autorităţilor publice în activitatea organizaţiilor sindicale. Astfel, prin decizia preşedintelui CNSM, Oleg Budza, a fost format un grup de specialişti, reprezentanţi ai sindicatelor de ramură, experţi pentru elaborarea unui pachet de recomandări.
Atac asupra drepturilor sindicatelor, ale salariaţilor
Drept suport legal pentru realizarea acestor măsuri, precizează Ion Preguza, serveşte legislaţia naţională, care garantează sindicatelor o activitate independentă în raport cu autorităţile publice. Adică, organizaţiile sindicale nu pot fi supuse unui control din partea autorităţilor publice, nu pot fi obligate să prezinte dări de seamă acestora etc.
De asemenea, potrivit şefului Departamentului juridic al CNSM, independenţa activităţii sindicatelor este asigurată prin normele dreptului internaţional, precum Convenţiile nr. 87 şi 98 ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM). Aceste două documente ale OIM au fost ratificate de statul nostru şi în acest fel au calitatea de legi naţionale.
De un real folos va fi pentru sindicatele de ramură, teritoriale, primare familiarizarea lor cu unele decizii, principii ale Comitetului pentru libertatea sindicală a Consiliului de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii. Mai ales că acestea au fost adoptate în urma examinării legislaţiei internaţionale, a practicii internaţionale ce ţin de activitatea sindicatelor din lume.
Ar fi de precizat, remarcă Ion Preguza, că principiile respective vizează obligaţiile fundamentale ale statului-membru al OIM. De exemplu, în situaţia în care un stat decide să devină membru al OIM, acesta acceptă principiile fundamentale privind libertatea sindicatelor. Prin urmare, autorităţile publice din Republica Moldova (membră a OIM din 1992) sunt obligate să respecte aceste principii şi să nu se amestece în activitatea sindicatelor din ţara noastră.
Instrumentele dreptului naţional împotriva abuzurilor autorităţilor publice
Însă CNSM nu are de gând să cedeze, spune Ion Preguza. El dec-lară că se va apela la normele și principiile OIM pentru a argumenta poziţia sindicatelor în vederea apărării drepturilor şi a intereselor salariaţilor, pentru a afirma caracterul independent al activităţii sindicatelor în raport cu autorităţile publice.
În acest scop, se va apela la principiile Comitetului pentru libertatea sindicală a Consiliului de administraţie al Biroului Internaţional al Muncii în ce priveşte funcţiile sindicatelor. Or, menţionează Preguza, deseori, autorităţile publice din ţara noastră ignorează dreptul sindicatelor de participare la elaborarea proiectelor de acte normative, în procesul de negocieri, propunerile acestora. Activitatea grupului respectiv de lucru se va finaliza prin elaborarea unui proiect de recomandări concrete pentru organele sindicale din ţară privind independenţa activităţii sindicatelor în raport cu autorităţile publice, care va fi aprobat la o şedinţă a Comitetului Confederal al CNSM. Dispunând de acest document, organele sindicale vor fi în măsură să răspundă provocărilor, să acţioneze operativ din perspectiva ingerinţelor autorităţilor publice.
Nicolae Suruceanu, preşedintele grupului de lucru, secretar confederal al CNSM, a precizat că recomandările în cauză sunt elaborate în vederea realizării unei prevederi statutare care stabileşte că Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova este independentă în raport cu autorităţile statului, cu partidele politice, asociaţii patronale şi alte organizaţii. Ele vor fi utile din perspectiva înţelegerii esenţei, a modului de punere în aplicare a acestui drept.



