Comisia națională pentru consultări și negocieri colective (CNCNC), din care fac parte reprezentanți ai Guvernului, Sindicatelor și Patronatelor, s-a întrunit recent într-o nouă ședință de lucru, pentru a discuta mai multe chestiuni importante. Este vorba de subiectul cu privire la revizuirea sporurilor de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile, măsurile ce vizează reforma administrativă, dar și despre proiectul Programului național de reducere a muncii nedeclarate pentru anii 2024-2025.
Ajustarea cuantumului
Subiectul care a generat cele mai multe discuții în contradictoriu a fost cel care se referă la sporurile de compensare pentru munca prestată în condiții nefavorabile. Sindicatele au cerut ca să fie ajustat cuantumul acestor sporuri, acestea să fie revizuite conform realităților actuale, lucru care i-a nemulțumit pe reprezentanții mediului de afaceri, care au menționat că aceștia vor fi nevoiți să suporte cheltuieli suplimentare, nu vor face față situației și vom avea un efect contrar.
„Cei care riscă în fiecare zi sunt salariații și eu cred că ei merită o majorare. Până vom ajunge la acel nivel pe care le impun standardele internaționale, trebuie să aplicăm alte forme, care sunt practice și au efect”, a menționat Igor Zubcu, președintele CNSM.
„Într-o altă ordine de idei, undeva aveți dreptate. Dar oricât v-ați strădui și oricât sigure ar fi locurile de muncă, undeva vor exista locuri de muncă unde va persista nocivitatea. În orice domeniu, orice s-ar spune și orice s-ar face. Tot ce cerem noi este pentru a stimula acești oameni, ca ei să primească ceva. Noi am reușit și am negociat, în domeniul sănătății, sporuri mai mari, dar acestea nu sunt foarte mari. Pentru cel mai mare grad de risc se achită 500 de lei. Nu sunt mijloace exorbitante. Trebuie să ne așezăm la masă și să discutăm acest lucru. Oamenii muncesc, de ani de zile nu se schimbă nimic și ei solicită acest lucru. Din anul 2000, nu s-a mai examinat acest subiect”, a adăugat Aurel Popovici, președintele Federației Sindicale „Sănătatea” din Moldova.
„Noi am vrea ca salariații să meargă în mina de piatră în cămăși albe, dar pentru moment nu se asigură acest lucru. Acolo nu știu când angajatorii vor avea posibilitatea să amelioreze condițiile de muncă. Nu e vorba că am stabilit suplimentul și de sus până jos, toți angajații îl vor primi. Vor primi doar acei care muncesc în condițiile respective. Cu cât condițiile sunt mai bune, cu atât și suplimentul va fi mai mic și viceversa”, a ținut să menționeze Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM.
Potrivit sindicaliștilor, în Convenția colectivă (nivel național) nr. 1/2004, cu modificările ulterioare, sporurile la salariu pentru munca prestată în condiții nefavorabile au fost negociate de către partenerii sociali și stabilite în funcție de salariul minim pe țară, care constituia 400 de lei în anul 2007 (de la 100 de lei pentru gradul de nocivitate 0,5-2,0 și 200 de lei – pentru gradul de nocivitate mai mult de 10). Deși, pe parcursul anilor, salariul minim pe țară a fost majorat de două ori: începând cu 1.01.2009 fiind stabilit în mărime de 600 de lei pe lună și începând cu 1.10.2014 – în mărime de 1000 de lei pe lună. Cu toate acestea, partenerii sociali nu au putut ajunge la consens asupra modificării convenției în cauză în funcție de noul cuantum al salariului stabilit.
Legea prevede una, dar realitatea este alta
Deși Legea securității și sănătății în muncă nr. 186/2008 prevede obligativitatea prevenirii riscurilor profesionale și eliminarea factorilor de risc, constatăm că nu toți factorii de risc pot fi eliminați sau preveniți, cum ar fi factorii de risc ce țin de intensitatea și greutatea muncii (efortul intelectual, eforturi senzoriale, încărcătura emoțională, monotonia sarcinilor, regimul de muncă etc.). Totodată, pentru unele activități specifice este, practic, imposibilă înlăturarea tuturor factorilor de risc, de exemplu: lucrări subterane; activități la temperaturi ridicate la topirea sticlei, forjarea metalelor; în încăperi cu munci insalubre, transportarea manuală a greutăților etc.
După mai multe replici între participanți, pentru că nu s-a găsit un consens între părți, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, care este și președintele Comisiei, a propus ca acest subiect să fie discutat în una din ședințele ulterioare, iar între timp să se vină cu unele precizări la subiect.
Cât privește Programul de ameliorare a securității și sănătății în muncă în domenii cu riscuri înalte de accidentare și îmbolnăvire (construcții, agricultură, industria prelucrătoare) pentru anii 2024-2028, reprezentanții Inspectoratului de Stat al Muncii au menționat că scopul acestuia este în primul rând de a diminua accidentele de muncă. Reprezentanții CNSM au avut câteva remarci.
„Am văzut că programul limitează anumite sectoare, se vorbește doar de construcții, agricultură, industria prelucrătoare. Noi considerăm că acest program trebuie să acopere toate ramurile economiei naționale, nu doar cele menționate. Se abordează problema statisticii în domeniul SSM, accidentele de muncă, îmbolnăvirile profesionale, dar în plan este prevăzută transpunerea unei directive a UE ce vizează statistica în cauză și considerăm că ar fi bine să se prevadă elaborarea mecanismului de acumulare a datelor și instituția responsabilă de acest fapt. Credem că acest argument ar îmbunătăți programul respectiv. Trebuie să acordăm o atenție sporită în acest program și bolilor profesionale”, a relevat Igor Zubcu, președintele CNSM.
Comisia națională pentru consultări și negocieri colective este un organ tripartit autonom, de interes public, format din reprezentanți ai Guvernului, Sindicatelor și Patronatelor, care se întrunește pentru soluționarea problemelor ce țin de domeniul muncii și a problemelor social-economice la nivel național.
