În Republica Moldova, aproape 1 din 3 tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani nu au un loc de muncă, nu sunt încadrați la studii și nici nu urmează cursuri de formare profesională. Potrivit specialiștilor, dacă toți acești tineri ar munci oficial, bugetul statului ar avea de câștigat 12 miliarde de lei pe an, sumă care constituie 10 la sută din veniturile bugetare.
Demografii afirmă că fenomenul ar fi cauzat de cerințele mari pe care le au angajatorii și salariile mici pe care aceștia le oferă tinerilor specialiști. De asemenea, o mare parte dintre cei care lucrează ar primi salariul în plic, fără a achita contribuții la stat.
La Școala Profesională din comuna Bubuieci, profesorii se plâng că anul școlar a început cu o lipsă acută de tineri înmatriculați la specialitățile apicultură și floricultură. Grupa celor de la apicultură ar fi trebuit să aibă cel puțin 20 de elevi, însă anul acesta sunt doar 10. Situația este similară la floricultură, unde, din minimul de 12 locuri, au fost ocupate doar șapte.
„Această lipsă acută se înregistrează de vreo patru ani de zile. Înainte, aceste grupe erau total completate, erau și câte 25 de elevi la meseria de apicultor. Până a trece la învățământul dual, aveam și la meseria de peisagist-floricultor tot 25 de persoane. De vreo 3-4 ani, ducem lipsă de elevi”, menționează Victoria Avtudov, director adjunct pentru instruire și educație de la Școala Profesională din Bubuieci.
Potrivit dascălilor, în spatele acestui fenomen ar sta anumite stereotipuri răspândite în societate despre școlile profesionale. Pentru a atrage un număr cât mai mare de elevi, administrația a implementat în acest an sistemul de învățământ dual, care presupune ca tinerii să petreacă 30% din timp la ore, iar restul de 70% să-l lucreze în domeniu.
Cine sunt tinerii fără activitate?
„Pentru a avea elevi, am apelat și la învățământul dual, care presupune că numărul de elevi în grupe poate fi mai mic decât 20 și, respectiv, la floricultor putem avea 12 elevi. De asemenea, elevii beneficiază de un prânz gratuit la cantina instituției. Menționez că instituția are și locuri de cazare pentru fiecare elev. Și în ultimii doi ani se acceptă și elevi care nu au susținut examenele de clasa a 9-a”, adaugă Victoria Avtudov.
Conform Eurostat, R. Moldova are cei mai mulți tinerii NEET din Europa, pe locul 2 și 3 fiind Italia și România, cu 19% și, respectiv, 16% de tineri fără ocupație. În timp ce tinerii dau vina pe salariile mici oferite pentru începători, precum și pe sistemul educațional, care nu ar fi pe placul lor, adulții consideră că de vina ar fi părinții.
Demografii afirmă totuși că cei mai mulți dintre tinerii fără activitate sunt absolvenți de facultate.
„Le este foarte dificil să se integreze pe piața muncii, pentru că, deseori, angajatorii cer experiență de muncă. Nu există o corelație și o concordanță între pregătirea la universitate și cerințele pe piață, care sunt raportate în prezent. Pe de altă parte, trebuie să spunem că sunt și cerințe foarte dure pentru tineri, în contextul în care salariile adeseori sunt departe de salariile medii pe economie. Asta demonstrează și faptul că sistemul nostru economic nu apreciază studiile superioare, în contextul în care salariile celor cu calificări mai scăzute ar putea fi mai mari decât ale celor care au terminat studiile superioare sau de master. Pe de altă parte, o bună parte din piața muncii este ilegală”, este de părere demograful Valeriu Sainsus.
Potrivit BNS, din totalul de 513 mii de tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani, aproape 150 de mii nu au nici o activitate.
