Sindicatele insistă pe urgentarea procesului de stabilire a mecanismului de reexaminare a salariului minim pe țară. Conform prevederilor Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, salariul minim în fiecare țară trebuie să fie cel puțin la 60% din salariul median sau 50% din salariul mediu. Acest subiect, dar și altele, au fost discutate în cadrul ultimei ședințe a Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC).
Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a reiterat poziția CNSM în acest sens.
„Nu este pentru prima dată când dezbatem acest subiect și sunt convins că vom mai discuta, până vom ajunge la un numitor comun. Din start, vorbind despre mecanismul de reexaminare, în cazul de față știm care este cadrul național, cel internațional la care R. Moldova este parte. Am în vedere Directiva UE nr. 2022/2041 privind salariile minime adecvate în UE și vorbim despre mecanisme, fie 50 la sută din salariul mediu, ca să fie salariul minim pe țară, sau 60 la sută din salariul median”, a menționat Sergiu Sainciuc.
La momentul actual, potrivit lui Sergiu Sainciuc, salariul minim net asigură doar 73% din minimul de existență.
Igor Zubcu: Directiva UE, un reper important
La rândul său, Alexei Buzu, ministru al Muncii și Protecției Sociale, a menționat că dezideratul Guvernului a fost expus încă în toamnă.
„Noi vrem să dublăm salariul minim, astfel ca în anul 2030 acesta să fie de 10 mii de lei. Este un deziderat pe care Guvernul urmează să-l implementeze. În opinia noastră, însă, această directivă nu vine să ne impună ceva, sunt anumite sugestii de care trebuie să ținem cont, dar ele sunt ca referință doar”, a spus Alexei Buzu.
La rândul său, președintele CNSM, Igor Zubcu, a menționat că Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană este un reper important în procesul de stabilire a salariului minim în Republica Moldova, și a subliniat necesitatea majorării acestuia, pentru a crește puterea de cumpărare a populației, a minimiza migrația forței de muncă, a combate efectele creșterii inflației.
„Noi cunoaștem că această directivă este contestată, dar acest lucru nu trebuie să ne sperie, pentru că ea este un punct de reper. La momentul când vom ajunge să devenim membru al UE, dar eu sunt eurooptimist, îmi este teamă că, dacă vom stagna cu indexarea salariului, avem și așa lucrători puțini în țară, dar vor rămâne și mai puțini, vor emigra mulți”, a conchis Igor Zubcu.
Un alt subiect discutat în cadrul ședinței CNCNC a fost situația de la Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”, măsurile de protecție a drepturilor salariaților, precum și proiectul de descătușare a fondului de salarizare.
Președintele Federației Sindicale a Feroviarilor din Republica Moldova, Ion Zaporojan, a trecut în revistă problema restanțelor la plata salariului pentru angajații de la CFM, care sunt de 6-7 luni, și care constituie circa 215 milioane de lei, revendicările înaintate în dialog cu autoritățile, inclusiv în cadrul acțiunilor de protest organizate recent.
În context, sindicatele au cerut identificarea de urgență a soluțiilor necesare pentru a depăși această problemă gravă, ce afectează dreptul salariaților. În prezent, la CFM sunt 4850 de salariați, membri de sindicat.
